Puterea de cumpărare în România comparativ cu celelelate state membre UE. România avea în 2021 cele mai mici prețuri la alimente, la serviciile de recreere și la cele de Transport (date Eurostat)

România a înregistrat în 2021 cel mai scăzut nivel al prețurilor pentru bunurile de consum și serviciile din componența consumului final al gospodăriilor populației, în cadrul statelor membre ale Uniunii Europene: acesta este cu 45% mai mic decât media UE. Datele sunt publicate de Institutul Național de Statistică, pe baza calculelor Eurostat. România, împreună cu alte cinci state membre înregistrează valori ale indicelui de volum al PIB pe locuitor, calculat pe baza PPC, ce se situează în intervalul 70% – 80% față de media Uniunii Europene. România a ajuns în 2021 la 74% din media UE. Suntem pe locul 6, de la coadă.

Datele prezintă rezultatele pentru anul 2021, calculate de Eurostat în luna decembrie 2022, pe baza prețurilor de consum colectate de țările participante pentru un nomenclator comun de mărfuri şi servicii comparabile, selectate ca reprezentative pentru modelele de consum din cele 36 de țări europene, a datelor privind elementele de cheltuieli ale PIB și a altor informații de bază transmise conform Regulamentului (CE) nr. 1445/2007.

Indicii nivelului prețurilor pentru consumul final al gospodăriilor populației în comparație cu media Uniunii Europene Indicii nivelului prețurilor exprimă câte unități din aceeași monedă sunt necesare pentru a cumpăra un volum identic de bunuri și servicii în țări diferite, pentru fiecare grupă de bunuri și servicii, conform explicațiilor INS.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

În anul 2021, pentru bunurile de consum și serviciile din componența consumului final se plătesc 100 euro la nivelul Uniunii Europene, 144 euro în Irlanda și 55 euro în România. Cel mai scăzut nivel al prețurilor pentru bunurile de consum și serviciile din componența consumului final al gospodăriilor populației, în cadrul statelor membre, a fost înregistrat în anul 2021 în România, fiind cu 45% mai mic decât media UE, urmată de Bulgaria (44% sub media UE) și Polonia (40% sub media UE).

În anul 2021, în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, cel mai ridicat nivel al prețurilor pentru consumul final al gospodăriilor populației s-a înregistrat în Irlanda (44% peste media UE), urmată de Danemarca (43% peste media UE), Luxemburg (36% peste media UE) și Suedia (30% peste media UE).

Indicii nivelului prețurilor pentru consumul final al gospodăriilor populației, în anul 2021 (%)

Indicii nivelului prețurilor pentru principalele grupe de bunuri și servicii

Potrivit Comunicatului Eurostat, România este cel mai ieftin stat membru pentru grupa “Alimente și băuturi nealcoolice” (70%), iar la polul opus se află Luxemburg având cel mai ridicat nivel al prețurilor pentru această grupă de produse (125%).  Bulgaria înregistrează cel mai scăzut nivel al prețurilor pentru grupele “Băuturi alcoolice și tutun” (65%), „Îmbrăcăminte și încălțăminte” (77%) și „Întreținerea locuinței, apă, electricitate, gaz și alți combustibili” (36%), urmată de Polonia, pentru grupele “Băuturi alcoolice și tutun” (72%) și „Întreținerea locuinței, apă, electricitate, gaz și alți combustibili” (38%).  Danemarca are cel mai ridicat nivel al prețurilor pentru produsele cuprinse în grupa „Îmbrăcăminte și încălțăminte” (133%), iar Irlanda este cea mai scumpă țară din UE la produsele din grupele „Băuturi alcoolice și tutun” (208%) și respectiv „Întreținerea locuinței, apă, electricitate, gaz și alți combustibili” (194%).

România are cel mai scăzut nivel al prețurilor pentru grupa “Recreere și cultură” (63%) dintre țările UE, precum și pentru grupa “Transport” (69%), alături de Bulgaria, conform analizei Eurostat. Bulgaria rămâne cel mai ieftin stat membru la articolele de mobilier și echipamente de uz casnic (68%), precum și la serviciile de cazare și restaurante (46%). Luxemburg are cel mai mare nivel al prețurilor pentru “Articole de mobilier, echipamente de uz casnic și întreținerea curentă a locuinței” (126%) dintre statele membre. În ceea ce privește grupa “Transport”, Danemarca și Suedia sunt cele mai scumpe țări din UE (128%). Danemarca se detașează de restul statelor membre, fiind cea mai scumpă țară la grupa “Recreere și cultură “(141%) și la serviciile de cazare și restaurante (154%).

Indicii de volum ai Produsului Intern Brut pe locuitor calculați pe baza Parității Puterii de Cumpărare. România, împreună cu alte cinci state membre (Polonia, Portugalia,Ungaria, Letonia și Croația), înregistrează valori ale indicelui de volum al PIB pe locuitor, calculat pe baza PPC, ce se situează în intervalul 70% – 80% față de media Uniunii Europene. Cea mai mică valoare a Produsului Intern Brut pe locuitor, în anul 2021, a fost înregistrată de Bulgaria, cu 43% sub media UE. Cel mai ridicat nivel al PIB-ului pe locuitor din Uniunea Europeană a fost înregistrat de Luxemburg, acesta depășind media UE cu 168%. Acest lucru se explică parțial prin faptul că un număr mare de cetățeni străini au o pondere mare în forța de muncă totală a țării și contribuie la realizarea PIB-ului, dar nu fac parte din populația rezidentă.

Cum s-au făcut calculele

Pentru a realiza comparații ale Produsului Intern Brut, ale componentelor PIB-ului și ale nivelurilor prețurilor, pe total Uniune Europeană și pentru fiecare stat membru, sunt calculate paritățile puterii de cumpărare (PPC), indicatori care elimină efectele diferențelor de nivel al prețurilor dintre țări. Astfel, când datele statelor membre referitoare la componentele PIB-ului sunt convertite într-o monedă comună utilizând PPC, atunci aceste date sunt evaluate la acelaşi nivel de preţ şi reflectă doar diferenţele de volum de mărfuri şi servicii achiziționate de către țările comparate. La Programul European de Comparare (PEC) participă statele membre ale Uniunii Europene (UE), țările membre ale Asociației Europene a Liberului Schimb (Islanda, Norvegia și Elveția), țările candidate (Albania, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia, Turcia, Bosnia și Herțegovina). Rezultatele PEC sunt calculate și diseminate de către Oficiul de Statistică al Uniunii Europene (Eurostat) de două ori pe an, în lunile iunie și decembrie.

Date GfK: România avea o putere medie de cumpărare de 8.017 euro pe cap de locuitor în 2022, cu 51% sub media europeană

România ajunsese anul trecut la o putere medie de cumpărare de 8.017 euro pe cap de locuitor, cu 51% sub media europeană, ceea ce o plasa pe locul 31 dintre cele 42 de ţări incluse într-un studiu publicat în urmă cu aproximativ de două luni de GfK Purchasing Power Europe 2022, citat de Agerpres.

Conform studiului, faţă de anul precedent, decalajul dintre judeţele cu putere mare de cumpărare şi cele cu putere mică de cumpărare s-a mărit şi mai mult în acest an. În top 10, Bucureştiul este în mod clar lider cu o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 15.482 euro.

Puterea de cumpărare este o măsură a venitului disponibil după deducerea impozitelor şi a contribuţiilor caritabile şi include, de asemenea, orice beneficii primite de stat. Studiul indică nivelurile puterii de cumpărare pe persoană, pe an în euro şi ca indice. Puterea de cumpărare GfK se bazează pe venitul nominal disponibil al populaţiei, ceea ce înseamnă că valorile nu sunt ajustate cu inflaţia. Calculele sunt efectuate pe baza veniturilor şi câştigurilor raportate, a statisticilor privind beneficiile guvernamentale, precum şi a previziunilor economice furnizate de institutele economice.

România e cea mai săracă țară din UE, după venitul disponibil median 

În 2021, venitul disponibil median a fost de 18.019 PPS (exprimat în standardul puterii de cumpărare) pe cap de locuitor în UE, arată datele publicate la începutul acestui an de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Acesta a variat considerabil între statele membre ale UE: de la 32.132 PPS în Luxemburg, la 8.703 PPS în România.

“Modul în care este distribuit venitul în societate determină măsura în care indivizii au acces egal la bunurile și serviciile produse în cadrul unei economii naționale. O măsură foarte importantă a distribuției veniturilor este venitul disponibil echivalent median (denumit în continuare venitul disponibil median), exprimat aici pe cap de locuitor în standardul puterii de cumpărare (PPS)”, subliniază Eurostat.

Cu ce venituri se descurcă o familie din România, conform INS

Veniturile totale medii lunare ale unei gospodării din România au fost în trimestrul III 2022 de 6668 de lei, unei persoane revenindu-i suma de 2662 de lei, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică. Față de același trimestru al anului precedent, venitul a crescut cu aproape 1000 de lei. Cheltuielile totale ale populaţiei au fost în trimestrul III 2022, în medie, de 5816 lei lunar pe gospodărie (2322 lei pe persoană) şi au reprezentat 87,2% din nivelul veniturilor totale. Aproximativ o treime din consumul gospodăriilor merge înspre produsele alimentare şi băuturile nealcoolice, iar 15,8% sunt cheltuieli cu locuința, apa, electricitate, gaze. Investițiile reprezintă un procent infim în structura cheltuielilor. În paralel cu veniturile, au crescut și cheltuielile (cu 877 de lei), iar produsele și serviciile care cântăresc greu în bugetul gospodăriei din România – alimentele și energia – s-au scumpit peste medie, mărind povara pe bugetele familiilor din țară.