Radiografia energiei “verzi” în România. Raport: Sursele de energie regenerabilă ar putea ajunge la 72,5% din capacitatea instalată totală până în 2030/ Fără o creștere rapidă a stocării, țara noastră riscă congestionarea rețelei

Perspectivele României privind viitorul surselor de energie regenerabilă prevăd o creștere de 11 GW până la o cotă de 22,7 GW sau 72,5% din capacitatea instalată totală până în 2030, arată un raport SeeNext, care face o radiografie a domeniului în Europa de Sud-Est și în România.

Sectorul energiei regenerabile din România se extinde rapid, sursele regenerabile reprezentând 11,721 GW sau 63% din capacitatea instalată totală a țării de 18,6 GW în 2024, arată raportul. Energia hidroelectrică a dominat în mod tradițional, dar energia solară a devenit sursa cu cea mai rapidă creștere, în mare parte datorită prosumatorilor. Până la sfârșitul anului 2024, prosumatorii – gospodării și întreprinderi care își produc propria energie solară – au reprezentat 2,4 GW din capacitatea instalată, în creștere de 1 000 de ori față de valoarea din 2019. Raportul estimează că energia solară va depăși toate celelalte surse de energie, urmând să atingă 8,2 GW până în 2030 și 33,3 GW până în 2050.

“Ambițiile României în materie de energie regenerabilă și boom-ul așteptat au făcut din stocarea energiei o prioritate pentru stabilizarea rețelei. Stocarea în baterii a luat avânt în 2024, ajungând la 137,2 MW, încă mult sub cei 4 GW necesari până în 2030. În acest scop, guvernul s-a angajat să dezvolte 800 MW de acumulatori hidroelectrici pompați (PHS) până în 2030 și 2 GW de acumulatori cu baterii (BESS) până în 2035. Proiectul întârziat de 1 GW PHS Tarnița-Lăpuștești este esențial pentru această extindere. Fără o creștere rapidă a stocării, România riscă congestionarea rețelei și limitarea energiei regenerabile, amenințând tranziția sa către o energie curată”, mai notează raportul.

Analize Economedia

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

GRAFIC Mii de angajați își pierd locul de muncă la început de 2025, după o creștere de 50% a concedierilor în 2024 / Harta concedierilor colective din România: cele mai afectate județe și sectoare

ANALIZĂ Peisaj din sectorul industrial, într-un an care a început cu reorganizări și concedieri în fabrici. Consultanți: Companiile sunt interesate de reducerea spațiilor și optimizare/ Unii jucători și-au diminuat suprafețele sau au renunțat la unități, dar vin și jucători noi

ANALIZĂ Cât a alocat statul și cât a cheltuit Armata română în ultimii ani pentru apărare. Pregătirile României nu s-au ridicat la nivelul țărilor NATO și UE din regiune

GRAFIC. Cum arată cheltuielile, veniturile și impozitele din România față de cele ale vecinilor din UE. Analiză Romanian Economic Monitor: Instabilitatea politică internă și presiunile economice externe, provocările semnificative pentru bugetul pe 2025

Analiză. Șantierele sportului în 2024: Peste 100 de proiecte, de sute de milioane de lei, au fost finalizate anul trecut. Care sunt cele mai mari investiții în derulare în acest an?

La vremuri noi tot noi: Posturi importante din companii sau agenții de sub umbrela statului, ocupate de clienți vechi ai funcțiilor publice

FOTO Topul aeroporturilor din România în funcție de trafic și inaugurările de proiecte noi așteptate în 2025

ANALIZĂ Bilanț „negru” în companiile prezente în România: Concedieri pe bandă rulantă chiar de la început de an

Cum se conturează piața IT în 2025? Andrei Kelemen, CEO al clusterului Cluj IT: An de tranziție, cu posibile noi concedieri, mai puține angajări, dar și oportunități/ Bianca Muntean, Transilvania IT: “Inovarea devine nu doar o opțiune, ci o necesitate. Va fi anul în care accentul trebuie să cadă pe dezvoltarea de produse proprii”

Cum se prefigurează 2025 pe piața muncii? Previziunile platformelor de job-uri: Vor fi foarte căutați specialiștii în AI, muncitorii calificați, inginerii/ Scăderi de salarii pentru sectoarele rămase fără facilități fiscale

ANALIZĂ. Antreprenori români în expansiune: Marile achiziții ale capitalului românesc din 2024 în țară și în regiune

GRAFIC Calendarul economic al anului. Evenimente și date-cheie în 2024: Încetinirea creșterii economice, deficit bugetar major, cea mai mare inflație din UE, dar încetinită, alegeri cu impact în economie și, pe final, o ordonanță care afectează puternic mediul de afaceri/ Am intrat în Schengen, am depășit Ungaria și am ajuns Polonia la un indicator important

Ce lucruri bune s-au întâmplat în economia României în 2024: Număr record de kilometri de autostrăzi inaugurate, intrăm în sfârșit în Schengen

ANALIZĂ 2024, an de miliarde pe piața de fuziuni și achiziții. Tranzacții majore în retail, energie și sectorul bancar, și chiar și în fotbal: Mega Image, Banca Transilvania și MVM, o parte dintre actorii care marchează achiziții semnificative

ANALIZĂ. Topul companiilor de bricolaj din România / O să reușească Altex să schimbe regulile jocului în 2025 după ce va achiziționa retailerul de bricolaj Brico Dépôt România?

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

Constrângerile de rețea rămân o provocare, în special în regiunile cu potențial ridicat precum Dobrogea și Banat, limitând noile conexiuni, în timp ce consolidarea interconexiunilor este, de asemenea, în centrul atenției, mai menționează analiza. Transelectrica a alocat 9,5 miliarde RON pentru modernizarea și extinderea rețelei, pentru a sprijini integrarea sporită a energiei regenerabile. Schemele de contracte pentru diferență (CfD) și CAEE-urile sunt vârful de lance al extinderii instalațiilor regenerabile la scară utilitară, în timp ce programele de stimulare precum Casa Verde Fotovoltaice și Electric Up sprijină prosumatorii.

Tablou de bord: Sursele de energie regenerabilă, pondere considerabilă în parcul de producție

Puterea totală instalată a României se ridica la 18,6 GW în 2024, potrivit operatorului de transport și sistem (OTS) al țării, Transelectrica. Sursele de energie regenerabilă au deținut o pondere considerabilă de 63% sau 11,7 GW în parcul național de producție, în principal datorită contribuției supradimensionate a principalului producător hidroenergetic al țării, Hidroelectrica, care se mândrește cu o capacitate de putere instalată de aproximativ 6,4 GW. Energia eoliană a deținut a doua cea mai mare amprentă, cu 3,1 GW sau 17% din agregat în 2024, în timp ce energia solară, care a accelerat în cel mai rapid ritm în ultimii doi ani, a fost a treia pe podium, cu puțin sub 1,9 GW sau 10%. Alte surse de energie regenerabilă, dintre care biomasa a fost cea mai mare componentă, au reprezentat cumulativ sub 1% din mixul de energie electrică instalată în țară.

Perspectivele României privind viitorul surselor de energie regenerabilă prevăd o creștere de 11 GW până la o cotă de 22,7 GW sau 72,5% din capacitatea instalată totală până în 2030. Se preconizează că acest procent aproape se va tripla, ajungând la 62,1 GW sau 88,6% din total până în 2050. Se preconizează că capacitățile SER vor fi stimulate în mare măsură de utilizarea energiei solare și eoliene, care vor reprezenta 49% din capacitatea de producție agregată în 2030, înainte de a-și crește ponderea la 78% până în 2050, în timp ce energia hidroelectrică va stagna în mare parte. Proiecțiile României arată o creștere a optimismului de la primul planul naţional integrat în domeniul energiei şi schimbărilor climatice (PNIESC) prezentat de țară în mai 2020, care prevedea o capacitate instalată netă de peste 18 GW din surse regenerabile de energie până în 2030. Cu toate acestea, din punct de vedere proporțional, ambițiile au rămas modeste, capacitatea SER (Tehnologiile cu Surse Energetice Regenerabile) fiind evaluată la 72% din total în 2020, din cauza așteptărilor mai reduse privind dezvoltarea instalațiilor solare și eoliene.

În 2024, sursele de energie regenerabilă reprezentau 45,9 % din producția de energie electrică, conform institutului național de statistică, cu un obiectiv de peste 54,5 % până în 2030, conform scenariului „cu măsuri ajustate” (WAM) din INECP actualizat.

În ceea ce privește consumul, energia regenerabilă a reprezentat 47,4% din consumul de energie electrică în 2023, conform Eurostat, cu un obiectiv de 57,8% până în 2030.

Conform raportului, deși energia solară ocupă în prezent ultimul loc în rândul surselor de energie regenerabilă din România în funcție de capacitate și al cincilea în ansamblu, aceasta va înregistra o creștere semnificativă și va domina mixul energetic al țării pe termen mediu și lung

Energia eoliană a fost a doua sursă de energie regenerabilă în funcție de capacitate în 2024, reprezentând 3,1 GW sau 16,6% din total. La fel ca în cazul energiei hidroelectrice, traiectoria acesteia în ultimii ani a fost în mare parte stabilă, cu capacități instalate în jurul valorii de 3 GW în ultimii cinci ani.

Din punct de vedere istoric, ponderea mare a surselor regenerabile de energie în mixul energetic al României se datorează în principal capacităților hidroenergetice de dinainte de 1990, principalul producător de energie hidroelectrică din țară, Hidroelectrica, având o capacitate instalată de aproximativ 6,4 GW

Ministerul Energiei din România a declarat că stocarea este prioritatea principală pentru sistemul energetic al țării. În acest sens, mai multe investiții și inițiative legislative au vizat dezvoltarea capacității de stocare a bateriilor din România, care era încă la început. O ordonanță de urgență aprobată de guvern în noiembrie 2024 a consemnat angajamentul României de a dezvolta o capacitate de 800 MW de stocare a energiei hidroelectrice prin pompare (PHS) până în 2030 și de a instala cel puțin 2 GW de stocare în baterii până în 2035. INECP revizuit al României a stabilit un obiectiv intermediar de cel puțin 1,2 GW (2,4 GWh) de stocare în baterii până în 2030.

Raportul mai notează că prosumatorii au fost forța principală din spatele expansiunii capacității solare a României, conducând cea mai mare parte a instalațiilor noi din toate sursele de energie. De la un nivel modest de 2,5 MW în 2019, răspândit în 289 de consumatori, capacitatea a crescut la aproape 2,4 GW în rândul a 198 756 de consumatori până în 2024. Această creștere s-a accelerat după 2022, datorită politicilor de sprijin care fac din ce în ce mai fezabile sistemele energetice distribuite.