Raport: Mai mult de jumătate dintre companiile internaționale continuă să facă afaceri cu Rusia la un an de la invazia din Ucraina

Peste jumătate dintre companiile internaționale care au avut legături cu Rusia la începutul anului 2022 (56%) continuă să facă afaceri cu această țară, potrivit noilor date al Școlii de Economie din Kiev.

Dintre companiile care aveau o filială locală rusă la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei, doar una din zece a finalizat lichidarea sau vânzarea afacerii sale din Rusia. Companiile rămase au plătit cel puțin 18 miliarde de dolari în taxe către Rusia în 2021 – suficient pentru a finanța războiul Rusiei împotriva Ucrainei timp de două luni.

„La un an de la invazie și la nouă ani de la începutul agresiunii Rusiei, acesta este un progres mult prea mic”, a declarat Eleanor Nichol, director executiv al B4Ukraine, o coaliție internațională formată din peste 80 de organizații ale societății civile. „În timp ce guvernele G7 au sprijinit Ucraina, oferind miliarde de lire sterline, aproape 1.000 dintre marile lor companii au ales să continue să facă afaceri cu regimul – continuând să plătească impozite, sprijinind indirect acest război oribil și subminând sancțiunile.”

Analize Economedia

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

În comparație cu contribuțiile grupului în materie de ajutor, pentru fiecare 7 dolari pe care guvernele G7 îi declară în ajutorul bilateral acordat Ucrainei, companiile sale ar putea plăti în continuare 1 dolar în taxe către statul rus. Companiile din Franța, Germania, Italia și Japonia au cele mai slabe rezultate în ceea ce privește retragerea. Acest lucru se întâmplă acum de mult timp, după cum arată analiza realizată de Investment Monitor. La jumătatea anului 2022, publicația a constatat că societățile britanice, canadiene și americane conduceau exodul corporatist al G7, în timp ce cele italiene, franceze, japoneze și germane erau mult în urmă.

B4Ukraine a solicitat guvernelor G7, UE și Elveției să își îndemne întreprinderile să întrerupă legăturile cu Rusia și să emită avize de orientare a pieței pentru a avertiza asupra riscurilor sporite pe care le implică continuarea afacerilor în această țară.

În ciuda numărului mare de companii care au rămas, peste 1.000 de companii au recunoscut riscurile și au început procesul de întrerupere a legăturilor cu Rusia. Au existat, de asemenea, unele ieșiri consecvente de pe piața rusă – cum ar fi Société Générale și FMC – care servesc drept exemplu că o ieșire rapidă și ordonată din Rusia este posibilă.

Companiile rămase trebuie să se confrunte acum, de asemenea, cu modificări ale legislației naționale care le cer să faciliteze recrutarea pentru angajații eligibili și să ofere sprijin material armatei ruse la cerere, precum și cu amenințări de expropriere a activelor lor de către guvern.

B4Ukraine a îndemnat guvernele și agențiile economice ale acestora să folosească toate puterile disponibile pentru a nu sprijini activitățile comerciale și de investiții cu Rusia, inclusiv prin reținerea banilor publici de la companiile care continuă să facă afaceri cu această țară.