Raport OCDE: Croația ar trebui să stimuleze investițiile și competențele pentru a susține creșterea economică/ În acest an, Croația va avea un avans economic de trei procente

Pentru ca viitoarele generații de croați să se bucure de standarde de viață la nivelul OCDE, economia va trebui să crească în medie cu trei procente pe an în următorii treizeci de ani, scrie publicația Emerging Europe.

Economia Croației a înregistrat performanțe bune în ultimii ani, determinând creșteri ale veniturilor și ale bunăstării. Potrivit unui nou raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), un club de țări în majoritate bogate cu sediul la Paris, care are ca punct de plecare Parisul, stimularea investițiilor în afaceri și a competențelor va fi cheia pentru a susține creșterea și pentru a obține o creștere suplimentară a nivelului de trai.

Primul studiu economic al OCDE privind Croația recomandă reducerea treptată a sprijinului pentru energie și evitarea unor noi stimulente fiscale atât timp cât inflația este ridicată. Integrarea Croației în zona euro și în spațiul Schengen la începutul acestui an sprijină investițiile, exporturile și accesul la finanțare.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Monitorizarea atentă a creșterii creditării va contribui la asigurarea faptului că aceasta sprijină investițiile productive. Menținerea unei creșteri robuste pe termen mediu și lung va necesita îmbunătățiri suplimentare ale mediului de afaceri, în special prin reducerea sarcinii de conformare la reglementările, prin crearea unui sistem judiciar mai receptiv și prin consolidarea guvernanței întreprinderilor de stat.

Analiza economică a Croației, care speră să devină membră a OCDE, prevede o creștere a PIB-ului țării cu trei procente în 2023 și cu 2,4 procente în 2024, după 6,2 procente în 2022, cu o creștere a exporturilor, a investițiilor și a cheltuielilor de consum în creștere, care să susțină creșterea.

Inflația din Croația este în scădere, după ce a atins un vârf de 13% în noiembrie anul trecut, dar presiunile generale asupra prețurilor în întreaga economie rămân o preocupare.

“Economia Croației a progresat bine și a demonstrat o rezistență remarcabilă atât la pandemia Covid-19, cât și la șocurile inflației, venitul pe cap de locuitor crescând de la 61% din media OCDE în 2017 la 71% anul trecut”, a declarat secretarul general al OCDE, Mathias Cormann, care a prezentat studiul la Zagreb alături de ministrul de finanțe, Marko Primorac.

“Pentru a susține convergența cu veniturile și nivelul de trai în țările OCDE, o prioritate cheie este stimularea investițiilor și a productivității, prin măsuri bine calibrate pentru a ușura povara de reglementare și pentru a consolida guvernanța întreprinderilor de stat”, a adăugat el.

“O mai mare atenție acordată dezvoltării competențelor și creșterii nivelurilor de participare la ocuparea forței de muncă, în special a lucrătorilor mai tineri și mai în vârstă, va fi importantă pentru a contracara efectele îmbătrânirii populației și ale declinului demografic și pentru a aborda mai eficient deficitul actual de competențe.”

Speranțe de aderare

Croația este una dintre cele șase țări (celelalte cinci fiind Argentina, Brazilia, Bulgaria, Peru și România) cu care consiliul de conducere al OCDE, format din 38 de membri, a deschis discuții de aderare la începutul anului 2022.

Calitatea de membru este extrem de râvnită și este privită pe scară largă ca o recunoaștere a progresului economic.

În prezent, doar opt țări din regiunea Europei emergente sunt membre ale OCDE: Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia și Ungaria.

Obiectivul general al procesului de aderare este de a promova convergența cu standardele și cele mai bune practici ale OCDE în materie de politică guvernamentală, ceea ce va ajuta Croația să progreseze către nivelurile de venit și productivitate ale OCDE.

Studiul estimează că, pentru ca viitoarele generații de croați să se bucure de standarde de viață la nivelul OCDE, economia va trebui să se extindă în medie cu trei procente pe an în următorii treizeci de ani. Pentru a reuși convergența, va fi nevoie, de asemenea, să se abordeze problema schimbărilor climatice prin investiții și modificări substanțiale în economie și infrastructură.

Prioritățile politice pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră ar trebui să fie stabilirea unui preț coerent al emisiilor în funcție de sursele de emisii și investițiile în eficiența energetică a clădirilor și a transporturilor.

Criza Covid-19 a provocat doar un recul temporar pentru economia croată bazată pe turism, iar expunerea directă a țării la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a fost limitată.

Reformele și investițiile ample din ultimii ani au ajutat deja Croația să își crească PIB-ul pe cap de locuitor, iar Croația înregistrează progrese satisfăcătoare în ceea ce privește punerea în aplicare a Planului de redresare și de reziliență al UE. De asemenea, se preconizează că integrarea Croației în zona euro și în spațiul Schengen în ianuarie 2023 va continua să susțină investițiile și exporturile.

Proceduri de reglementare îndelungate și imprevizibile

În timp ce Croația se mândrește cu multe firme tinere și dinamice, productivitatea globală este limitată de o abundență de firme de lungă durată, cu productivitate scăzută – inclusiv o mare parte a întreprinderilor de stat. Firmele tinere, mai productive, deseori nu reușesc să se dezvolte, ceea ce reflectă un climat de afaceri care slăbește presiunile concurențiale și sporește costurile și riscurile de a investi.

Reducerea poverii procedurilor de reglementare îndelungate și imprevizibile, soluționarea mai rapidă a litigiilor juridice și îmbunătățirea integrității sectorului public vor fi esențiale pentru stimularea creșterii productivității. De asemenea, sondajul recomandă consolidarea guvernanței întreprinderilor de stat prin adoptarea standardelor OCDE și listarea mai multor firme pe piețele de capital.

Croația trebuie, de asemenea, să abordeze nevoia tot mai mare a angajatorilor de lucrători cu înaltă calificare, în special în sectoarele legate de tranziția digitală și ecologică. Încurajarea unui număr mai mare de adulți să participe la programe de îmbunătățire a competențelor ar contribui la echiparea forței de muncă pentru oportunitățile emergente. Utilizarea puternică a unui nou sistem de vouchere pentru educația adulților demonstrează că există cerere.

De asemenea, raportul recomandă să se facă mai multe eforturi pentru a valorifica potențialul Croației ca destinație pentru lucrătorii imigranți și pentru a încuraja emigranții calificați să se întoarcă.