Aproape 15.000 de proiecte de construcții se aflau în ultimele trei luni în diverse stadii de dezvoltare la nivel național – de la proiectare și avizare la amenajare – conform monitorizării companiei de consultanță specializată în șantiere IBC Focus. Iar 18% dintre acestea sunt în regiunea Nord-Vest. Chiar dacă stă cel mai bine între regiunile țării, chiar și Nord-Vestul ar putea vedea minusuri: numărul de proiecte ar putea scădea în viitor, având în vedere că numărul de autorizații de construire pe cel mai popular segment de piață (rezidențialul) e în scădere la început de an, conform statisticilor oficiale consultate de Economedia.
În ultimele 3 luni au fost monitorizate 14.977 proiecte de construcții la nivel național, conform celei mai recente analize a IBC Focus, companie de consultanță care urmărește șantiere la nivel național. Dintre acestea, 18% sunt în desfășurare în Nord-Vestul țării.
“Analizând situația ultimelor trei luni, cele 2803 proiecte analizate cu ajutorul platformei Victa.ro oferă regiunii Nord-Vest titulatura de “zonă magnet””, arată analiza publicată pe platforma proprie, Infohale.ro. Cele mai active segmente de piață în această regiune sunt Clădiri rezidențiale private (291 proiecte), Industrial (140 proiecte) și Utilități (105 proiecte).
Cele mai importante oraşe ale regiunii sunt Cluj-Napoca, cea mai scumpă și una dintre cele mai active piețe rezidențiale ale țării, Baia-Mare, Oradea (care, împreună cu județul, a atras în ultima vreme investiții puternice în zona industrială), Zalău, Satu Mare şi Bistriţa. Acestea sunt considerate poli regionali de dezvoltare economică.
Pe parcursul anului trecut, zona de Nord-Vest a rămas un magnet pentru investitorii din sectorul de construcții din România, cu aproape 20% din totalul investițiilor urmărite, arăta analiza anuală a IBC Focus. Vorbim despre un total de 5.878 de proiecte în total, o cifră în ușoară creștere comparativ cu datele afișate pentru 2021, când erau 4.968 de proiecte. Zona a fost anul trecut lidera segmentului rezidențial, cu 2.707 investiții situate în regiune. Tot această zonă este lider și în cazul sectoarelor de Birouri & Comercial, Hotel & Relaxare sau Industrial. Nord-Vestul și București depășesc pragul de 1.000 de proiecte mari de construcții.
Statistici oficiale de început de an: Creșteri la lucrări, minusuri semnificative la autorizații pentru proiecte noi de locuințe
Pe piața construcțiilor, statisticile oficiale de la începutul anului arată creștere în volumul lucrărilor, dar și scăderi semnificative în ceea ce privește pregătirea pentru noi proiecte: s-au înregistrat minusuri semnificative în ceea ce privește eliberarea de noi autorizații de construire.
Astfel, conform datelor Institutului Național de Statistică, în luna ianuarie volumul lucrărilor de construcţii a crescut față de aceeași lună a anului trecut: ca serie brută, cu 5,8%, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 7,2%.
Pe de altă parte, merită menționat că în primele două luni ale anului s-au eliberat 4650 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în scădere cu 23,7% faţă de perioada 1 ianuarie – 28 februarie 2022, arată INS. Scăderi s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Bucureşti-Ilfov (-338 autorizaţii) și chiar în Nord-Vest (-290), dar și în Sud-Est (-201), Nord-Est (-188), Sud-Muntenia (-170), Sud-Vest Oltenia (-155) şi Vest (-111). Creştere s-a înregistrat în regiunea de dezvoltare Centru (+11 autorizaţii).
Competitivitate
Regiunea Nord-Vest este doar a treia cea mai competitivă din România, conform celor mai recente date monitorizate la nivelul Uniunii Europene, cu un indice de 56,1, destul de aproape de regiunea Vest, cu 57,1 și departe de zona Capitalei, regiunea București-Ilfov înregistrând un indice de 91.1.
Deși stă bine în România, la nivelul UE, regiunea e însă mult în urmă: Nord-Vest e pe locul 225 între cele 234 de regiuni ale Uniunii Europene, conform indicelui competitivităţii regionale (ICR), o versiune complet revizuită a unui instrument deja consacrat care măsoară diferite dimensiuni ale competitivităţii pentru toate regiunile UE, publicat în urmă cu câteva zile de Comisia Europeană.
Acesta este un instrument important care oferă o perspectivă europeană asupra competitivităţii regiunilor, pe baza a 68 de indicatori. Ediţia din 2022 a ICR utilizează o metodologie complet revizuită şi recalculează cele două ediţii anterioare. ICR 2.0 este compus din 3 indici secundari: „De bază”, „Eficienţă” şi „Inovare” şi din 11 piloni privind diferitele aspecte ale competitivităţii: „Instituţii”, „Stabilitate macroeconomică”, „Infrastructuri”, „Sănătate”, „Educaţie de bază”, „Învăţământ superior, formare şi învăţare pe tot parcursul vieţii”, „Eficienţa pieţei muncii”, „Dimensiunea pieţei”, „Maturitate tehnologică”, „Sofisticarea întreprinderilor” şi „Inovare”.
În ceea ce privește piața muncii, anul 2022, numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante a fost de 45.100, în creştere cu 2.400 faţă de anul anterior, conform datelor Institutului Național de Statistică, iar cele mai multe au fost în Nord-Vest. Regiunile Nord-Vest (6.000 locuri vacante), respectiv Vest (5.200 locuri vacante) au însumat aproape o pătrime din numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante de la nivelul întregii ţări.
Construcțiile, Imobiliarele și IT-ul au ridicat regiunea chiar și în criza pandemică
Conform estimărilor pentru perioada 2020 – 2024 dezvoltate de Comisia Națională de Prognoză, pentru regiunea Nord – Vest se estima o creştere reală a PIB de peste 4% pe întreg orizontul de prognoză, susținută în principal de industrie şi construcţii.
CNP nota că, pe parcursul anului 2020, o parte din companii au încercat să se reinventeze, însă criza sanitară a afectat serios domenii de activitate ca HORECA, turismul, comerțul tradițional, transporturile
sau organizarea de evenimente. Cu toate acestea, la nivel regional au fost sectoare care au avut o evoluție pozitivă, înregistrând performanțe cum este cazul sectorului imobiliar, al construcțiilor și IT&C. În perioada pandemiei, economia județului Cluj a fost susținută de performanțele obținute în sectorul construcțiilor, în sectorul imobiliar (cele mai multe tranzacții, cel mai mare preț/mp din țară), dar și în sectorul IT&C, unde Clujul ocupa al doilea loc din țară, după București ca furnizor de servicii în acest domeniu. În continuare, județele Cluj și Bihor vor fi motoarele principale ale regiunii cu o evoluție a PIB de 5,9%, respectiv 5% la orizontul anului 2024.
Proiecţia principalilor indicatori economico – sociali în PROFIL TERITORIAL 2022 – 2026 a CNP arată că în 2023 regiunea Nord-Vest va contribui cu 192,8 miliarde de lei la PIB-ul național – cea mai mare dintre regiunile țării în afară de București-Ilfov, în creștere față de 173,1 miliarde anul precedent.
Regiunea ar avea în 2023 aproximativ 728.300 de salariați, cel mai mare număr din țară, după București-Ilfov. Salariul mediu net va ajunge în 2023 la 3999 lei, depășit de regiunea Vest, cu 4118 lei.