Datele statistice agregate existente (Statista, 2021) indică faptul că principalii parteneri de export ai României sunt Germania (cu 20% din valoarea exporturilor României), Italia (10%), Franţa (6%), Ungaria (5%) şi Polonia (4%). Deşi există anumite variaţii ale acestor procente de la an la an, tendinţele se păstrează în aceeaşi zonă.
Este îmbucurător că printre cei care cumpără bunuri şi servicii de la noi sunt ţări cu populaţii mari, precum Germania, Italia, Franţa sau Polonia. În plus, Europa Centrală şi Europa de Vest au o putere de cumpărare sporită şi pot asigura o cerere de bunuri care să susţină producţia şi comerţul companiilor româneşti, creând locuri de muncă şi generând venituri.
Un lucru este, însă, evident – dintre vecini, nu regăsim decât Ungaria în rândul partenerilor noştri comerciali, ceea ce înseamnă că nu suntem suficient de competitivi sau atractivi pentru restul vecinilor. Am putea crede că acest lucru este general valabil pentru toate ţările din Europa de Sud-Est. Statisticile infirmă, însă, această supoziţie. Principalii parteneri de export ai Bulgariei sunt Germania, România, Grecia, Italia şi Turcia, adică atât ţări din Europa Occidentală, cât şi trei dintre vecinii săi. Ungaria numără printre partenerii săi de top pentru exporturi atât România, cât şi Slovacia. La rândul său, Slovacia vinde bunuri şi servicii preponderent către Germania, Cehia, Polonia, Franţa, Ungaria, Austria – patru din cele şase ţări din top sunt vecini ai săi. Dacă rămânem în zonă şi ne uităm şi la ţări mai mici, non-UE, precum Macedonia de Nord, observăm că vecinii săi, Serbia şi Bulgaria, sunt printre partenerii săi principali de export, după Germania. Să aruncăm o privire şi către Ţările Baltice – în topul partenerilor comerciali de export ai Estoniei din Europa se află Finlanda, Letonia, Suedia şi Rusia, ţări vecine sau din vecinătate. Scandinavii au găsit pieţe de desfacere tot în nord, printre vecini, topul ţărilor destinatare ale exporturilor Suediei fiind format din ţări europene precum Germania, Norvegia, Danemarca şi Finlanda. În Eupora de Vest regăsim situaţii similare în Germania (parteneri principali de export: Franţa, Ţările de Jos, Marea Britanie), Franţa (parteneri principali de export : Germania, Italia, Belgia, Spania, Marea Britanie, Elveţia), Italia (parteneri principali de export : Germania, Franţa, Elveţia), Austria (parteneri de export: Germania, Franţa, Elveţia). Lista poate continua.
Întrucât România nu reuşeşte momentan să îşi convingă vecinii să cumpere de la ea înseamnă că se pierde o oportunitate comercială majoră, ceea ce înseamnă că nu fructificăm suficient potenţialul regiunii. Comerţul (cel puţin cel de bunuri) este cel mai lesne de realizat cu ţările vecine, întrucât costurile de transport şi timpii asociaţi acestuia sunt semnificativ mai mici decât comerţul cu ţări aflate la distanţe mai mari. Există explicaţii diverse privind incapacitatea României de a se impune în zonă ca furnizor preferat în materie de bunuri, printre acestea aflându-se: infrastructura rutieră deficitară (a noastră, dar şi a vecinilor), standarde diferite în ţările UE versus ţările non-UE, ceea ce înseamnă că vecinii care încă nu sunt membri UE pot achiziţiona produse care nu îndeplinesc anumite standarde din alte ţări, la preţuri mai mici, preţuri necompetitive datorate fluctuaţiilor cursului de schimb sau ratei inflaţiei, birocraţia vamală, acces redus la finanţare pentru exportatori. Impunerea în regiune a României necesită eforturi concertate, pe mai multe paliere, în funcţie de bariera la care ne referim, dar este necesară, cu atât mai mult cu cât noi oportunităţi vor apărea în perspectiva aderării la Uniunea Europeană a ţărilor din Balcanii de Vest, a Moldovei, Georgiei, Turciei, Ucrainei.