Foto: Pexels.com
România a primit 6,3 miliarde de euro prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), după ce Comisia Europeană a efectuat în octombrie 2022 plata pentru cele 2,6 miliarde de euro aferente primei cereri depuse de ţara noastră, la care se adaugă două tranşe de prefinanţare în valoare cumulată de aproximativ 3,79 miliarde euro, în decembrie 2021 şi în ianuarie 2022, scrie Agerpres, într-o retrospectivă.
PNRR reprezintă documentul strategic al României care fundamentează priorităţile de reformă şi domeniile de investiţii pentru aplicarea Mecanismului de redresare şi rezilienţă (MRR) la nivel naţional.
Anul acesta, România a trimis Comisiei Europene două cereri de plată din PNRR, prima, în valoare de 2,6 miliarde de euro (1,8 miliarde euro sub formă de granturi şi 0,8 miliarde euro sub formă de împrumuturi, fără prefinanţare), fiind autorizată la 22 octombrie, iar cinci zile mai târziu banii au intrat în conturile ţării.
Prima cerere de plată, transmisă la 31 mai 2022, a cuprins cele 21 de ţinte şi jaloane aferente trimestrului IV din 2021. Odată cu transmiterea cererii de plată, au fost transmise Comisiei toate documentele justificative privind îndeplinirea satisfăcătoare a ţintelor şi jaloanelor, aceasta fiind o condiţie obligatorie. În total au fost încărcate în sistemul electronic al Comisiei 180 de documente justificative aferente jaloanelor/ţintelor incluse.
România se află printre primele 10 state care au depus cererea de plată nr. 1 la Comisia Europeană, în condiţiile în care Planul său Naţional de Redresare şi Rezilienţă are o construcţie complexă, cu peste 500 de jaloane şi ţinte, faţă de doar 10-20, cât şi-au stabilit alte state membre. Practic, România beneficiază de o alocare de 29,18 miliarde euro pentru implementarea PNRR, din care granturi în valoare de aproximativ 14,24 miliarde euro şi împrumuturi în valoare de 14,94 miliarde euro. În plus, se discută despre ajustarea PNRR şi despre introducerea unui nou capitol REPowerEU, prin care se urmăreşte asigurarea independenţei energetice a României prin utilizarea energiei produsă din surse regenerabile. Potrivit cheii de alocare, România va primi un sprijin financiar nerambursabil în valoare de 1,39 miliarde euro pentru acest capitol.
În acest sens, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene împreună cu Ministerul Energiei au demarat procesul de elaborare a capitolului REPowerEU. Totodată, pentru dezvoltarea acestui capitol, cu scopul asigurării transparenţei, se vor organiza consultări cu actorii relevanţi. Reformele şi investiţiile care vor fi incluse în noul capitol vor avea ca termen de finalizare anul 2026.
Cea de-a doua cerere de plată din PNRR a fost transmisă Comisiei pe 15 decembrie 2022. Această tranşă este de aproape 3,228 miliarde de euro, din care peste 2,147 miliarde de euro reprezintă sprijin financiar nerambursabil şi 1,080 miliarde de euro reprezintă sprijin sub formă de împrumut. Depunerea ei a fost condiţionată de îndeplinirea a 51 de ţinte şi jaloane aferente primelor două trimestre din 2022, prin care să fie reglementate aspecte cheie precum decarbonarea, interoperabilitatea bazelor de date pentru reducerea birocraţiei şi cloud-ul guvernamental.
În urma scăderii sumei aferente prefinanţării acordate României (13% din valoare totală PNRR), tranşa aferentă cererii de plată numărul 2 are de fapt o valoare de peste 2,808 miliarde de euro, din care 1,868 miliarde de euro sprijin financiar nerambursabil şi 939,772 milioane de euro – sprijin sub formă de împrumut.
Cea de-a treia cerere de plată în valoare de 3,1 miliarde de euro urmează a fi transmisă Comisiei în primăvara anului viitor şi va fi însoţită de documentaţia privind îndeplinirea a 55 de ţinte şi jaloane aferente ultimelor două trimestre din 2022.
De la startul implementării PNRR şi până la finalul anului 2022, România şi-a asumat îndeplinirea a 151 de ţinte şi jaloane.
Printre cele mai relevante reforme şi investiţii cu impact socio-economic aferente celei de-a doua cereri de plată se numără: Intrarea în vigoare a legii de aprobare a programului naţional “Prima conectare la apă şi canalizare” – responsabil: Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (Jalon 2); Intrarea în vigoare a modificărilor aduse cadrului de reglementare pentru a se asigura sustenabilitatea pensiilor din cadrul pilonului 2 – responsabil: Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale (Jalon 213); Intrarea în vigoare a legii privind protecţia avertizorilor – responsabil: Ministerul Justiţiei (Jalon 430); Intrarea în vigoare a Ordinului ministerial (MO) pentru asigurarea standardelor pentru dotarea şcolilor cu echipamente tehnologice şi resurse în scopuri educaţionale online şi pentru a asigura un impact durabil al investiţiilor propuse – responsabil: Ministerul Educaţiei (Jalon 477); Intrarea în vigoare a legii privind decarbonizarea prin care se adoptă calendarul de eliminare treptată a cărbunelui/lignitului – responsabil: Ministerul Energiei (Jalon 114); Apel de proiecte pentru renovarea şi renovarea integrată în scopul asigurării eficienţei energetice (consolidare seismică şi eficienţă energetică) pentru clădiri rezidenţiale – responsabil: Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (Jalon 97); acordarea de granturi operatorilor publici (municipalităţi) pentru construcţia, echiparea şi operaţionalizarea a 110 creşe – responsabil: Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (Jalon 456); Intrarea în vigoare a Legii privind guvernanţa serviciilor de cloud pentru administraţia publică – responsabil: Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării (Jalon 144).
Guvernanţa implementării PNRR este asigurat la nivel central de două comitete, respectiv Comitetul interministerial de coordonare a PNRR (CIC-PNRR), responsabil cu examinarea progreselor înregistrate în implementarea PNRR şi Comitetul de monitorizare a PNRR (CM PNRR), organism inter-institutional, cu rol consultativ, de informare şi dezbatere, fără personalitate juridică.
Tot în cursul acestui an a fost finalizată, împreună cu STS, partea de back office a sistemului IT (E_SMC), compus din module aferente planificării şi monitorizării ţintelor şi jaloanelor şi a acordului de tip operaţional, şi modulul achiziţii, dezvoltate în conformitate cu art. 22, alin 2, litera d) din Regulamentul (UE) 241/2021, pentru a putea fi identificat beneficiarul real al finanţării, cât şi contractorii şi subcontractorii.
Pe data de 31 aprilie 2022 a fost lansată platforma proiecte.pnrr.gov.ro care permite lansarea apelurilor de proiecte, iar începând cu 12 aprilie 2022 sunt demarate sesiunile de instruire cu coordonatorii de reformă şi sau investiţii.
Pentru coordonarea metodologică a coordonatorilor de reforme şi/sau investiţii după elaborarea procedurilor operaţionale specifice Direcţiei Generale Management Mecanism Redresare şi Rezilienţă (DGMMRR), MIPE, în calitate de coordonator naţional, a transmis nouă proceduri operaţionale (Aprobare, modificare, suspendare PNRR, Comitete, Evaluare şi selecţie, Comunicare, Monitorizare şi raportare, Capacitate administrativă, Management financiar, Prevenirea neregulilor grave şi a dublei finanţări, Controlul şi recuperarea creanţelor, precum şi circulare şi instrucţiuni privind derularea procesului de avizare a ghidurilor specifice şi a schemelor de ajutor de stat/de minimis şi a etapei de urmărire a procesului de evaluare şi selecţie a proiectelor finanţate prin PNRR.
Direcţia Generală Management Mecanism Redresare şi Rezilienţă (DGMMRR) din cadrul MIPE deţine calitatea de coordonator naţional al PNRR şi de punct unic de contact în relaţia cu Comisia Europeană. Totodată, MIPE, prin DGMMRR, asigură transmiterea cererilor de plată către CE.
Pe de altă parte, tot anul acesta, a avut loc evenimentul de semnare a Acordului de Parteneriat între Guvernul României şi Comisia Europeană, documentul strategic care acoperă fondurile Politicii de Coeziune şi cel al Politicii Maritime şi Pescuit pentru perioada de Programare 2021 – 2027. Astfel, în al treilea exerciţiu financiar prin care statul român va beneficia de fonduri europene, se vor implementa 16 programe (8 regionale şi 8 naţionale), prin care României îi vor fi alocate peste 46 de miliarde de euro.
Toate programele aferente Politicii de Coeziune 2021 – 2027 au fost aprobate anul acesta de Comisia Europeană, acesta fiind principalul obiectiv al MIPE în 2022. Prin aprobarea programelor în cursul acestui an, România a evitat riscul pierderii a 5,2 miliarde euro.
Primul Program aprobat de Executivul european din Politica de coeziune 2021-2027 a fost Programul Asistenţă Tehnică, la 23 august, cu o alocare de 0,96 miliarde de euro.
Acordul de Parteneriat 2021-2027, documentul strategic care acoperă fondurile Politicii de Coeziune (Fondul european de dezvoltare regională – FEDR, Fondul social european Plus – FSE+, Fondul de coeziune – FC şi Fondul pentru o tranziţie justă – FTJ) şi cel al Politicii Maritime şi Pescuit (Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit şi acvacultură – FEAMPA), a fost aprobat de Comisia Europeană în data de 25 iulie 2022. Cele 16 programe aferente Politicii de Coeziune sunt: Programul Creştere Inteligentă, Digitalizare şi Instrumente Financiare (PCIDIF), Programul Dezvoltare Durabilă (PDD), Programul pentru Tranziţie Justă (PTJ), Programul Transport (PT), Programul Sănătate (PS), Programul Educaţie şi Ocupare (PEO), Programul Incluziune şi Demnitate Socială (PIDS), Programul Regional Bucureşti – Ilfov (PR BI), Programul Regional Nord-Vest (PR NV), Programul Regional Sud-Est (PR SE), Programul Regional Sud-Muntenia (PR S), Programul Regional Sud-Vest Oltenia (PR SV), Programul Regional Vest (PR V), Programul Regional Centru (PR Centru), Programul Regional Nord-Est (PR NE), Programul Asistenţă Tehnică.
Procesul de negociere dintre MIPE şi CE a fost unul dinamic, marcat de provocările apărute în ultimii ani: criza sanitară COVID-19, agresiunea din Ucraina, criza din energie şi agravarea condiţiilor financiare externe şi interne, care au dus la creşterea inflaţiei în UE, respectiv necesitatea de a asigura complementaritatea finanţărilor cu Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).
Astfel, Programul Sănătate este un program multifond ce dispune de o alocare totală de valoare de 5,8 miliarde de euro ce cuprinde finanţare FSE+ şi FEDR, precum şi o componentă de împrumut de 2 miliarde de euro, realizat prin intermediul Băncii Europene de Investiţii. Obiectivul general al acestuia este de a construi sistemul medical din România, astfel încât românii să beneficieze de condiţii, servicii şi personal de nivelul ţărilor europene cu sisteme publice de sănătate performante.
Programul Dezvoltare Durabilă beneficiază de o alocare totală de 5,2 miliarde euro şi va crea premisele pentru realizarea coeziunii sociale, economice şi teritoriale prin sprijinirea unei economii cu emisii scăzute de gaze cu efect de seră, astfel încât să se atingă neutralitatea climatică până în 2050 şi să se asigure utilizarea eficientă a resurselor naturale.
Cu o alocare de 2,5 miliarde de euro, Programul Tranziţie Justă va finanţa măsuri pentru atenuarea impactului închiderii sau transformării unor activităţi economice dominante în economia locală a 6 judeţe din România – Gorj, Hunedoara, Dolj, Galaţi, Prahova şi Mureş şi va facilita tranziţia acestora la neutralitatea climatică.
Programul Transport vine cu o alocare de 9,6 miliarde euro, din care 4,6 miliarde euro finanţare din partea Uniunii Europene, pentru recuperarea decalajului de dezvoltare a infrastructurii de transport a României, asigurând, în acelaşi timp, atingerea obiectivelor europene de reducere a emisiilor de carbon şi transferul spre o mobilitate durabilă şi sigură.
Indicatorii ce vor fi realizaţi prin Programul Transport includ peste 305 km drumuri noi sau reabilitate, 2.370 km de drumuri dotate cu elemente de siguranţă rutieră, 150 km linii de tramvai şi metrou reconstruite sau modernizate şi 64 km de căi ferate reconstruite sau modernizate. Printre proiectele strategice pe care Programul Transport le aduce se numără autostrada Ploieşti-Comarnic-Braşov, Autostrada Transilvania, autostrada Paşcani-Suceava-Siret, magistralele de metrou M2 şi M5, coridoarele de cale ferată Craiova – Dr. Tr. Severin-Caransebeş şi Craiova-Bucureşti.
Programul Incluziune şi Demnitate Socială vine cu o alocare de 4,1 miliarde euro pentru a sprijini incluziunea socială a persoanelor aparţinând grupurilor vulnerabile, mai ales ale celor cu risc ridicat, prin reducerea decalajului rural-urban în ceea ce priveşte sărăcia şi excluziunea socială şi creşterea accesului la servicii de calitate pentru populaţia vulnerabilă. Prin program, 300.000 preşcolari şi elevi vor beneficia de vouchere pentru rechizite şi îmbrăcăminte, iar alte 415.378 persoane vulnerabile vor avea acces îmbunătăţit la servicii de sănătate, sociale şi educaţionale.
Programul Educaţie şi Ocupare vine cu o alocare de 4,3 miliarde de euro pentru optimizarea sistemelor de educaţie şi formare pentru a răspunde cerinţelor pieţei muncii, concomitent cu promovarea accesului egal la educaţie şi stimularea învăţării pe tot parcursul vieţii. De asemenea, se urmăreşte consolidarea funcţionării eficiente a pieţei muncii şi facilitarea accesului şi a participării incluzive şi egale la ocupare de calitate şi durabilă pentru resursa de forţă de muncă.
Prin program, peste 250.000 de adulţi şi alţi 279.000 de tineri vor fi implicaţi în programe de formare pentru a accede pe piaţa muncii. De asemenea, vor fi implementate măsuri care să asigure sprijin pentru unităţile de învăţământ unde riscul de abandon şcolar este ridicat şi zeci de mii de elevi vor avea parte de ajutor pentru continuarea studiilor.
Programul Creştere Inteligentă, Digitalizare şi Instrumente Financiare vine cu o alocare de 2,2 miliarde euro pentru creşterea locurilor de muncă pentru cercetare, crearea unui mediu atractiv pentru tinerii cercetători, creşterea abilităţilor acestora pentru transferul de cunoştinţe dobândite către piaţă şi, totodată, transferul tehnologic. Mediul de afaceri va fi sprijinit pentru introducerea inovării şi pentru formarea personalului. Intervenţiile vor stimula organizaţiile de cercetare şi întreprinderile pentru o mai bună poziţionare pe lanţul valoric al inovării, fiind create astfel premisele unui ecosistem în care este facilitată corelarea în termeni reali între nevoie şi oferta, cu utilizarea infrastructurilor existente.
Acest program va aduce finanţare pentru dezvoltarea de soluţii tehnologice avansate pentru digitalizarea marilor servicii publice, cu impact direct asupra a aproximativ 3 milioane de români.
Primul dintre programele aprobate de către Executivul european a fost Programul Asistenţă Tehnică. Cu o alocare de 959 milioane de euro, acesta a sprijini funcţionarea sistemului de coordonare, gestionare şi control al fondurilor 2021-2027. Finanţările acordate prin acest program vor sprijini atât măsuri orizontale pentru sistemul de coordonare, gestionare şi control al fondurilor şi pentru beneficiari/potenţiali beneficiari, cât şi măsuri specifice destinate implementării programelor operaţionale gestionate la nivelul MIPE fără sume dedicate asistenţei tehnice. Concret, prin POAT 2021-2027 vor fi sprijinite: Programul Operaţional Dezvoltare Durabilă (PODD), Programul Operaţional Creştere Inteligentă, Digitalizare şi Instrumente Financiare (POCIDIF), Programul Operaţional Sănătate (POS), inclusiv POAT.
Separat de cele 8 programe naţionale, Politica de Coeziune 2021-2027 cuprinde 8 programe regionale, toate fiind aprobate anul acesta de către CE.
Cele 8 Programe Regionale aferente perioadei 2021-2027 au fost elaborate în aşa fel încât să fie permis transferul de competenţe administrative şi financiare din domeniul fondurilor europene de la nivelul administraţiei publice centrale la nivel regional şi la nivelul administraţiei publice din unităţile administrativ-teritoriale, împreună cu resursele financiare necesare exercitării acestora.
Prin aceste programe, vor fi sprijinite domenii cheie, prin folosirea tuturor resurselor materiale, umane şi financiare puse la dispoziţia României. Pentru perioada de programare 2021-2027, fondurile alocate României din Politica de Coeziune, la nivelul Acordului de Parteneriat şi în conformitate cu alocările comunicate de Comisia Europeană sunt în valoare de 30,986 miliarde de euro.
Fondurile necesare asigurării contribuţiei naţionale aferente Programelor finanţate prin Politica de Coeziune 2021-2027, la nivelul Acordului de Parteneriat, sunt în valoare de 13,519 miliarde de euro repartizate la nivelul fondurilor Politicii de Coeziune, astfel: 6,183 miliarde de euro contribuţie naţională aferentă sprijinului FEDR (17,976 miliarde euro), 1,864 miliarde euro contribuţie naţională aferentă sprijinului FSE+ (7,332 miliarde euro), 3,805 miliarde euro contribuţia naţională aferentă sprijinului FC (3,537 miliarde euro), 0,391 miliarde euro contribuţia naţională aferentă sprijinului FTJ (2,139 miliarde euro).
De asemenea, conform Regulamentului nr. 2021/1060 de stabilire a dispoziţiilor comune aplicabile fondurilor europene 2021-2027, statele membre elaborează un Acord de Parteneriat care stabileşte modalităţi de utilizare eficace şi eficiente a fondurilor pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2021 şi 31 decembrie 2027. Alături de programele aferente politicii de coeziune, Acordul de Parteneriat cuprinde referiri la Programele Naţionale Afaceri Interne şi Programul de Acvacultură şi Pescuit.
În vederea maximizării absorbţiei fondurilor europene alocate în perioada de programare 2014-2020 şi ca urmare a modificării programelor operaţionale, în vederea combaterii efectelor negative ale pandemiei COVID-19, precum şi a celor cauzate de conflictul din Ucraina, în anul 2022 au fost lansate apeluri de proiecte, dintre care doar în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare, respectiv PO Competitivitate, acestea au fost în valoare de aproximativ 1,4 miliarde de euro, pentru: sprijinirea investiţiilor destinate promovării producţiei de energie din surse regenerabile pentru consum propriu la nivelul întreprinderilor, eficienţa energetic la nivelul IMM-urilor şi întreprinderilor mari; sprijinirea IMM-urilor şi a întreprinderilor mari în implementarea unor măsuri de îmbunătăţire a eficienţei energetice a clădirilor industriale şi construcţiilor anexe şi a clădirilor pentru prestări servicii şi construcţii anexe la nivelul întreprinderilor; sprijinirea entităţilor din domeniul agroalimentar sub formă de microgranturi şi granturi pentru capital de lucru; investiţii destinate capacităţilor de prestare de servicii şi retehnologizării, în vederea refacerii capacităţii de rezilienţă, acţiunea 4.1.1. “Investiţii în activităţi productive”; investiţii în retehnologizare acordate IMM-urilor din domeniul industriei alimentare şi al construcţiilor, în vederea refacerii capacităţii de rezilienţă.
În ceea ce priveşte execuţia Cadrului Financiar Multianual 2014-2020, până la jumătatea lunii decembrie 2022, sumele totale primite de România de la Comisia Europeană, reprezentând prefinanţări şi rambursări, aferente programelor finanţate din FESI (PO Infrastructură Mare, PO Competitivitate, PO Regional, PO Capacitate Administrativă, PO Asistenţă Tehnică, PO Capital Uman, PN Dezvoltare Rurală, PO Pescuit şi Afaceri Maritime) şi din FEAD (POAD) se situează la aproximativ 25,4 miliarde euro (5,4 miliarde euro în anul 2022), ceea ce reprezintă aproape 71% din alocarea UE aferentă acestor programe.
În anul 2022, în ceea ce priveşte numărul total al contractelor semnate cu beneficiarii, a fost înregistrat un progres de 2.171 contracte de finanţare, în valoare totală de aproximativ 3,6 miliarde euro.
De asemenea, progresul înregistrat în anul 2022 în ceea ce priveşte plăţile totale efectuate către beneficiari este de aproape 5,2 miliarde euro.
Din analiza estimărilor de plată comunicate, rezultă că pentru autorităţile de management din cadrul MIPE sumele previzionate acoperă necesarul de declaraţii de cheltuieli de transmis Comisiei Europene în anul 2022, în vederea evitării dezangajării fondurilor europene.