sursa foto: Pexels
În România există 175 miliarde lei creanțe neîncasate la buget, un GAP TVA de 32 miliarde lei, un GAP de impozit pe venit de 19 miliarde lei, un GAP la contribuțiile sociale de 53 miliarde lei, amintește ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, care încearcă să explice noile măsuri fiscale, într-o postare pe pagina sa de Facebook. Acesta spune că introducerea de noi taxe nu este soluția.
“Atunci când ești ministrul Finanțelor și ai în față 175 miliarde lei creanțe neîncasate la buget, un GAP TVA de 32 miliarde lei, un GAP de impozit pe venit de 19 miliarde lei, un GAP la contribuțiile sociale de 53 miliarde lei, îți pui în permanență întrebarea: ce este corect de făcut pentru ca mediul de afaceri și popoluația să nu aibă parte de noi și noi sarcini fiscale?”, transmite ministrul Marcel Boloș, care subliniază că introducerea de noi taxe nu este o soluție.
“Măsurile propuse nu se adreseaza contribuabililor corecţi şi cinstiți. Lor tuturora le port un respect profund și le cer scuze dacă sunt afectați”, sune ministrul, care vorbe;te despre “pseudoprofesioniști” și persoane care “aleg să răstălmăcească în mod toxic intențiile și prevederile unor propuneri pentru a-și urmări propriile interese politice și pentru a induce în eroare opinia publică”.
Boloș amintește că ministerul a publicat în dezbatere un proiect de act normativ pentru modificarea codului de procedură fiscală, care a fost discutat cu mediul de afaceri și pentru care încă se primește feedback.
Marcel Boloş a explicat că una dintre prevederi spune că tranzacţiile pentru clădiri, terenuri şi mijloace de transport sunt condiţionate de achitarea obligaţiilor vânzătorului faţă de ANAF (TVA, impozit pe venit, contribuţii sociale) şi că o astfel de prevedere există deja de mult timp, pentru achitarea obligaţiilor la bugetele locale.
“Vânzătorul nu este obligat să își achite datoriile înainte (𝐚𝐬̦𝐚 𝐜𝐮𝐦 𝐬𝐞 𝐢̂𝐧𝐭â𝐦𝐩𝐥ă 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐨𝐛𝐥𝐢𝐠𝐚𝐭̦𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐥𝐚 𝐛𝐮𝐠𝐞𝐭𝐮𝐥 𝐥𝐨𝐜𝐚𝐥), 𝐜𝐢 𝐨 𝐩𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐟𝐚𝐜𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐛𝐚𝐧𝐢𝐢 𝐨𝐛𝐭̦𝐢𝐧𝐮𝐭̦𝐢 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐛𝐮𝐧𝐮𝐥 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐟𝐚𝐜𝐞 𝐨𝐛𝐢𝐞𝐜𝐭𝐮𝐥 𝐯â𝐧𝐳ă𝐫𝐢𝐢. Este o măsură de responsabilitate fiscală și de respectare a legii, care protejează interesele publice ale tuturor celor care își plătesc corect taxele. Într-o democrație funcțională, protejarea drepturilor individuale trebuie să fie echilibrată cu respectarea legii și a responsabilităților față de comunitate. Invocarea dreptului la proprietate ca argument împotriva acestei măsuri reflectă o înțelegere limitată a principiilor de drept”, spune Boloș.
Cu privire la „CNP-ul fiscal” ministrul subliniază că este o măsură opțională. “𝐍𝐮 𝐯𝐚 𝐨𝐛𝐥𝐢𝐠𝐚 niciodată 𝐬𝐭𝐚𝐭𝐮𝐥 𝐩𝐞 𝐜𝐢𝐧𝐞𝐯𝐚 𝐬𝐚̆ 𝐢̂𝐬̦𝐢 𝐭𝐫𝐞𝐚𝐜𝐚̆ 𝐂𝐍𝐏-𝐮𝐥 sau orice altă formă de identificare pe facturi/ bonuri. Nu ne interesează ce își cumpără oamenii, mereu ne-a interesat doar să restrângem pe cât posibil canalele prin care se face evaziune fiscală”.
“CNP-ul fiscal ne va ajuta să introducem un sistem prin care românii care cer bonul fiscal la anumite servicii și magazine, precum coafor, service auto sau magazine de cartier (acolo unde este evaziune mare), să poată primi reduceri de taxe și chiar și sume de bani înapoi.
Acestă măsură este în beneficiul oamenilor de afaceri corecți şi cinstiți. Pentru ca cei certați cu legea și cei care fac evaziune fiscală să fie determinați de cumpărători să emită bonuri fiscale. Acești competitori neloiali sunt primii dușmani ai mediului de afaceri corect și cinstit”, spune Boloș.
Acesta subliniază că s-a 𝐩𝐫𝐨𝐩𝐮𝐬 𝐫𝐞𝐝𝐮𝐜𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐩𝐥𝐚𝐟𝐨𝐚𝐧𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐢̂𝐧 𝐧𝐮𝐦𝐞𝐫𝐚𝐫 doar 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐜𝐞𝐢 𝐜𝐚𝐫𝐞 nu 𝐢̂𝐬̦𝐢 𝐚𝐜𝐡𝐢𝐭ă 𝐢𝐦𝐩𝐨𝐳𝐢𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐬̦𝐢 𝐭𝐚𝐱𝐞𝐥𝐞 𝐬̦𝐢 au propriri 𝐩𝐮𝐬𝐞 𝐩𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐭. “Deci rău platinicii care fentează statul. Ce este rău în asta? Să rămânem în continuare cu 175 miliarde lei creanțe neîncasate? Să ne uităm neputincioși la evazioniști? Să nu uităm că doar de aici vin banii de salarii pentru profesori, salariile pentru medici, banii pentru pensii, banii pentru autostrăzi și multe ale proiecte adresate românilor”, a spus Boloș.
“Imi reproșează partidele politice că nu am prezentat la nivel politic aceste măsuri, adresate celor din mediul de afaceri obișnuiți cu neplata impozitelor și taxelor.
Îi rog frumos să aibă decența necesară și să aibă răbdare pentru a finaliza procesul de consultare cu reprezentanții mediului de afaceri pe care deja l-am început, pentru că lor li se adresează în primul rând. Apoi, concluziile acestor consultări vor fi prezentate celor în drept pentru a lua deciziile. Ce doriți până la urmă? Consultare cu partidele sau cu mediul de afaceri? Momentele acestea trebuie depășite. Nu putem sta într-un blocaj permanent. România are nevoie de un sistem fiscal modern, politici publice raționale, de o restructurare de cheltuieli publice, de luptă continuă cu evaziunea fiscală, dar și de o utilizare eficientă a banilor publici destinați românilor”, a transmis Boloș.