Sursa foto: Pixabay
România, Bulgaria și Grecia înregistrează cel mai mare impact negativ asupra veniturilor mici din cauza crizei energetice, potrivit unui raport al Băncii Europene de Investiții (BEI) privind efectele războiului asupra economiei europene, scrie Rador, care citează Phileleftheros.
Criza energetică și inflația provocate de război cresc cu 2,5 puncte procentuale ponderea populației expuse riscului de sărăcie. În Grecia, acest procent se apropie de 30%, în timp ce pe primele locuri se situează România și Bulgaria, cu circa 35%.
Potrivit raportului BEI, Austria, Germania, Grecia, Italia, România, Spania și Portugalia înregistrează cel mai mare impact negativ de pe urma creșterii prețurilor la energie.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Lituania, Ungaria, Cehia, Estonia și Letonia sunt în principal afectate din cauza exporturilor. În general, la nivel european se prevede o dublare a ponderii companiilor afectate (de la 8% la 15%).
Procentul falimentelor în Europa va crește de la 10% la 17%. Se preconizează că sectorul chimic, cel farmaceutic, transporturile, sectorul alimentar și cel agricol vor suporta cele mai mari presiuni în Europa, în special în țările din apropierea Rusiei și Ucrainei, precum Ungaria, Polonia, Letonia și Lituania. Cu toate acestea, în Grecia, Spania și Croația efectele vor fi mai mari decât media europeană.
Băncile grecești au a patra cea mai mare expunere la împrumuturile acordate sectoarelor care vor suporta consecințe majore din cauza crizei energetice.
Pentru băncile grecești, precum și pentru cele din România, Bulgaria și Olanda, rata de expunere la sectoarele vulnerabile este de aproximativ 40% din portofoliul total, în timp ce în alte țări, precum Suedia, Malta și Cipru, această rată este de aproape 30%. Cu toate acestea, subliniază BEI, toate băncile au coeficienți de adecvare a capitalului foarte mari.
De asemenea cu privire la bănci, se mai arată că majorarea prețurilor la energie și la mărfuri reduc veniturile gospodăriilor și ale companiilor, în timp ce creșterea incertitudinii din cauza războiului va afecta încrederea consumatorilor. Acest lucru poate duce la o creștere a riscului de credit pentru bănci și poate afecta calitatea activelor (împrumuturi neperformante, creanțe incerte).
Creșterea în zona euro în 2022 este estimată a fi sub 3%, comparativ cu prognoza de 4% publicată de Comisia Europeană înainte de războiul din Ucraina.
Se estimează că veniturile publice vor fi mai mici decât erau proiectate înainte de război, în timp ce cheltuielile vor crește din cauza valului de migranți, a creșterii programelor de înarmare și a programelor de sprijin împotriva crizei energetice.
Potrivit BEI, guvernele ar trebui să ia măsuri decisive prin transmiterea unui mesaj clar piețelor pentru a reduce incertitudinea și a reduce riscul unei noi recesiuni.