Românii preferă sistemul de lucru hibrid, la fel ca majoritatea cetățenilor europeni (raport)

În România există o mare dorință de a fi implementat un sistem de lucru hibrid (43% muncă la distanță și 57% lucrând de la birou), arată datele colectate de compania imobiliară Colliers în 2020. Marea Britanie și Germania se remarcă datorită intenției relativ ridicate de a lucra din locațiile clienților/partenerilor (respectiv 23 și 20%).

Diferențele sunt identificate și între țările din Europa. Republica Cehă și Țările de Jos au cea mai mare intenție de a lucra de acasă după COVID (49% și respectiv 46%), arată raportul „Exploring the post-COVID Workplace”.

Biroul va rămâne așadar elementul central în cadrul companiilor, arată raportul Colliers, întrucât lucrul de la distanță nu poate înlocui pe deplin importanța pe care birourile o au ca mijloc de construire a echipelor, mentorat și cultură corporativă. Consultanții se așteaptă la un nou mod de lucru, care va implica un amestec între munca de la birou și de la distanță, de acasă sau din alte spații și o redresare a pieței muncii care ar putea avea loc în aproximativ un an, față de doi ani în majoritatea cazurilor după criza financiară globală din 2008.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

„Găsirea celui mai eficient echilibru între a lucra de la birou și a lucra la distanță în post-pandemie este, fără îndoială, cea mai presantă întrebare cu care se confruntă companiile. Întrucât fiecare companie este diferită atat din punct de vedere al modelului de business cât și din punct de vedere a activitățlor, companiile necesită abordări diferite. Biroul post-COVID permite echipelor să găsească modurile de lucru potrivite pentru a colabora mai bine. Biroul viitorului integrează lumea virtuală și fizică și ajută echipele să lucreze împreună”, explică Daniela Popescu, Associate Director la Colliers.

Cele trei obiective principale pe care le au companiile în vedere atunci când își regândesc strategiile post-Covid la locul de muncă sunt flexibilitatea (14% dintre companiile respondente), productivitatea (11%) și colaborarea în cadrul echipelor (10%). Reducerea costurilor (9%) este, de asemenea, importantă pentru multe companii, dar nu este văzută ca un obiectiv independent. Majoritatea organizațiilor își propun să creeze un birou care să aibă un impact pozitiv asupra performanței afacerii, ceea ce poate avea un impact financiar pozitiv mai mare simpla reducere a costurilor. Alte obiective menționate în studiu sunt colaborarea între echipe, atragerea și păstrarea talentelor, implicarea angajaților, concentrarea pe clienți, inovație, bunăstare și durabilitate.

Aceleași date sugerează că majoritatea organizațiilor care își transformă birourile aleg să creeze zone dedicate lucrului în echipă sau birouri la distanță, pentru lucrul individual de acasă. O zonă dedicată echipei nu trebuie neapărat să fie zonă fizică fixă în birou. Ea s-ar putea modifica (zilnic, săptămânal sau lunar) în funcție de momentul și frecvența cu care membrii echipei vin la birou. În cadrul bazei alocate echipelor, majoritatea companiilor implementează flexibilitate maximă, fără birouri dedicate individual. Munca este adesea un amestec de activități colaborative și individuale, ceea ce face ca organizațiile să decidă să continue să creeze medii individuale de lucru și spații pentru concentrare.

Cu alte cuvinte, „birourile vor deveni din ce în ce mai mult locuri unde angajații se vor întâlni pentru a colabora, a se conecta și a interacționa cu colegii. În medie, până la 70% din spațiul de birouri pre-COVID a fost alocat mediilor individuale de lucru. În strategiile post-COVID adoptate la locul de muncă, acesta este reconfigurat în medie între 20-40% pentru spațiile individuale și între 60-80% pentru spațiile de colaborare”, explică Dominique Bogdănaș, Workplace Advisory Specialist la Colliers.

Potrivit consultanților, au fost identificate însă diferențe în cadrul fiecărui industrii. Organizațiile din sectorul public și sectorul transporturilor și logisticii își organizează cerințele viitoare la locul de muncă pe baza unei prezențe mai mari la birou (peste 68% lucrează de la birou) comparativ cu alte industrii. Organizații din sectoarele retail, servicii profesionale, energie și utilități și auto se organizează pe baza celei mai mici prezente la birou (aproximativ 50% lucrează de la birou).

Organizațiile au început deja organizarea, redimensionarea și reconfigurarea birourilor pentru a se potrivi nevoilor unei lumi post-COVID și faptul că piața muncii își revine influențează și cererea viitoare de spații de birouri. Analizând sondajele Comisiei Europene cu privire la intențiile de angajare pe termen scurt ale companiilor locale (următoarele 3 luni), în diverse sectoare unde activitatea poate avea loc de la birou, consultanții notează că, în (aproape) toate cazurile, intențiile de angajare pe termen scurt sunt egale sau peste media pe termen lung, sugerând fie stagnarea, fie o forță de muncă în expansiune.

Majoritatea sectoarelor au depășit deja nivelurile din 2019, nu doar media istorică. De exemplu, pentru companiile de recrutare, angajările de personal sunt semnificativ peste nivelurile din 2019 și chiar din 2018. La fel este cazul și în domeniul IT. În concluzie, nivelurile sunt de obicei destul de departe de maximele record înregistrate în ciclul economic anterior, dar faptul că recuperarea are loc atât de repede este suficient de încurajator.

Primul trimestru din 2021 a înregistrat o cerere totală de puțin peste 54.000 de metri pătrați în activitatea de închiriere, și, deși cererea a scăzut în comparație cu primul trimestru al anului trecut (61.000 de metri pătrați), este la egalitate cu media trimestrială a întregului 2020. De asemenea, cererea nouă de spații a fost de 21.700 de metri pătrați, în mare parte datorită unei relocări considerabile dintr-o clădire necompetitivă (Superbet – circa 8.200 de metri pătrați), sub suprafața de 29.000 de metri pătrați de anul trecut, precum și sub tendința pre-pandemică, în care media trimestrială era de aproximativ 35.000 de metri pătrați.