Sursă foto: Unsplash
Mai puțin stres, o ușoară creștere a productivității, dar rămân unele semne de întrebare: acestea sunt concluziile unui raport privind efectele săptămânii de patru zile în Germania, prezentat vineri, scrie BFM TV.
Timp de șase luni, 41 de întreprinderi germane au participat la un program derulat de societatea Intraprenör pentru a reduce timpul de lucru și chiar pentru a introduce săptămâna de patru zile, o revendicare de lungă durată a sindicatelor din țară. Proiectul a fost coordonat, de asemenea, de Universitatea din Münster și de inițiativa internațională „4 Day-Week Global”, care a fost exportată în opt țări, printre care Marea Britanie, Australia și Portugalia.
Principala concluzie a studiului german este că, la o durată de lucru săptămânal neschimbată, săptămâna de patru zile îmbunătățește „semnificativ” sănătatea mentală și fizică a angajaților. Aceasta a fost monitorizată timp de șase luni prin intermediul unui ceas conectat, prelevări capilare și al autoevaluării.
„Acest lucru contrastează cu ideea că a avea același volum de muncă de realizat în mai puțin timp ar putea duce la o creștere a stresului resimțit” de angajat, se arată în studiu.
Productivitatea, în discuție
În medie, participanții au resimțit mai puțin stres în timpul săptămânii – 178 de minute față de 191 înainte de începerea experimentului. De asemenea, ei au făcut mai multe exerciții fizice și au dormit în medie cu 38 de minute mai mult în fiecare săptămână. Aceste „efecte pozitive” asupra sănătății sunt susceptibile de a „reduce absenteismul pe termen lung”, potrivit cercetătorilor.
Respondenții se consideră ușor mai productivi, fără ca, în același timp, volumul lor de muncă să se modifice. Cu toate acestea, studiul rămâne prudent în ceea ce privește chestiunea productivității și semnalează alte limitări. De exemplu, nu există nicio dovadă că săptămâna de patru zile crește profiturile companiei, reduce concediile medicale sau amprenta de carbon.
Pe de altă parte, 39% dintre companii au decis să aplice săptămâna de patru zile după studiu, iar 34% vor continua experimentul. În eșantionul studiului, mai mult de jumătate dintre companii au între 10 și 50 de angajați, în sectorul serviciilor, al producției sau al construcțiilor.
De la criza Covid, săptămâna de patru zile a fost un subiect de dezbatere regulat în Germania. Aceasta s-a aflat în centrul revendicărilor sindicatului mecanicilor de tren GDL în timpul unui conflict cu Deutsche Bahn în martie anul trecut. Același lucru este valabil și pentru industria siderurgică, dar, în decembrie, conducerea și sindicatele au convenit asupra unei reduceri „colective” a timpului de lucru de la 35 la 32 de ore, cu compensare salarială parțială.