Foto: Producția de baterii electrice
Planurile Comisiei Europene de a crea o nouă finanțare din partea Uniunii Europene pentru industria ecologică se confruntă cu o opoziție tot mai mare în rândul celor 27 de țări membre. Șapte țări UE au respins în mod deschis ideea într-o scrisoare adresată executivului comunitar, scrie Reuters.
Scrisoarea, consultată de Reuters și datată 26 ianuarie, a fost semnată de Republica Cehă, Danemarca, Finlanda, Austria, Irlanda, Estonia și Slovacia și a fost adresată vicepreședintelui Comisiei Europene responsabil pentru comerț, Valdis Dombrovskis.
Germania, Olanda și Belgia, deși nu sunt semnatare ale scrisorii, se opun, de asemenea, oricărui nou împrumut comun al UE, mărind și mai mult lista țărilor care probabil vor vota împotriva unor astfel de planuri atunci când liderii UE se vor întâlni pentru a le discuta pe 9-10 februarie.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Toate cele 10 țări afirmă că UE ar trebui să utilizeze fondurile deja aprobate, în loc să caute mai mulți bani.
Comisia, responsabilă de concurența loială în UE cu 27 de state membre, consideră că sunt necesare noi fonduri pentru a echilibra capacitățile țărilor mai sărace și mai bogate de a-și ajuta industriile ecologice în fața concurenței din partea Chinei și a Statelor Unite.
Oficialii UE sunt îngrijorați în special de faptul că legea americană de reducere a inflației (Inflation Reduction Act – IRA), care oferă subvenții în valoare de 369 de miliarde de dolari firmelor care produc vehicule electrice, baterii, turbine eoliene sau hidrogen în SUA, va atrage firmele din UE.
Lupta pentru ca Europa să rămână atractivă pentru industria ecologică este îngreunată și mai mult de prețurile la energie, care sunt mult mai mari în UE decât în SUA, și de procesele de autorizare adesea lungi din UE pentru investițiile ecologice.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat săptămâna trecută că UE va pregăti o lege care să ușureze viața industriei ecologice și o va sprijini cu ajutoare de stat și cu un Fond de suveranitate europeană, precum și cu o „soluție de tranziție” de finanțare mai imediată, pentru a împiedica întreprinderile să se mute în Statele Unite.
Însă, în scrisoarea lor, cele șapte țări au afirmat că UE ar trebui să cheltuiască mai întâi banii pe care a fost deja de acord să îi strângă prin intermediul fondului de redresare și de reziliență (RRF) de 800 de miliarde de euro, format din granturi și împrumuturi ieftine, pentru perioada post-pandemică.
„Trebuie să ne asigurăm că economia poate absorbi mai bine finanțarea UE deja convenită”, au scris cele șapte țări. „Până în prezent, au fost utilizate doar aproximativ 100 de miliarde de euro din totalul de 390 de miliarde de euro al subvențiilor din cadrul RRF.”
„Mai mult, există încă o capacitate de împrumut neutilizată disponibilă în cadrul RRF. Orice măsuri suplimentare ar trebui să se bazeze pe o analiză aprofundată de către Comisie a deficitului de finanțare rămas și nu ar trebui introdusă nicio finanțare nouă”, au spus acestea.
Germania, Țările de Jos și Belgia împărtășesc acest punct de vedere, subliniind împrumuturile nefolosite din fondul de redresare pe care guvernele nu le-au solicitat deoarece au preferat subvențiile.
În scrisoare se arată că, în loc să caute noi fonduri, UE ar trebui să reducă birocrația pentru investiții și să facă progrese în ceea ce privește Uniunea piețelor de capital, un proiect care trenează din 2014.
O Uniune a piețelor de capital ar stimula utilizarea capitalului privat în întreaga UE.