Sursă: Unsplash
Masa de Paște e mai scumpă în acest an: produsele principale din meniul de sărbători au prețuri mai mari în interval de un an, după cum relevă statisticile oficiale. S-au scumpit carnea de miel, ouăle, dar și cozonacul și vinul. Chiar și lumânările costă mai mult.
Mai precis, cele mai recente date ale Institutului Național de Statistică relevă că ouăle erau mai scumpe în luna martie cu 3,2% față de acum un an, iar carnea de oaie și miel cu 4,4%. Ceapa verde s-a scumpit cu 10,74%, iar usturoiul verde cu 18,46%. Prețul cozonacului a crescut cu 5,41% în interval de un an, conform celor mai recente date, iar vinul e mai scump cu 6,44%. Cel mai mult s-a scumpit ciocolata: brandurile care vând tablete de ciocolată sunt pe lista inflației cu procente de 24-28%, iar bomboanele de ciocolată la cutie sunt mai scumpe cu aproape 10% în luna martie 2025 față de acum un an. S-au scumpit chiar și lumânările, produse pentru care crește cererea în această perioadă, având în vedere ritualurile din biserici din Noaptea de Înviere: +3,39% în interval de un an.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
„Kilogramul de carne, carcasă de miel costă în jur de 50 de lei, spune Nicolae Ciobanu, fermier citat de Știrileprotv.ro. Drobul costă aproximativ 100 de lei kilogramul. Un kilogram de cozonac costă, în medie, 100 de lei, iar unul de pască, 120.
Ce buget de Paște au românii în 2025?
Românii alocă, în medie, 800 de lei pentru masa și pregătirile de Paște, conform unui studiu realizat de Raiffeisen Bank în parteneriat cu Appinio. Studiul relevă că pentru 8 din 10 români, petrecerea timpului în familie este cea mai importantă tradiție în această perioadă. Bugetul alocat sărbătorilor pascale este mai mare pentru familiile cu copii și pentru cei cu venituri lunare de peste 1.000 euro, aceștia depășind suma medie de 900 de lei.
În același timp, 4 din 10 români care cheltuie mai mult de 1.000 de lei preferă să petreacă Paștele la restaurant, în vacanță în țară sau în străinătate. 55% dintre respondenți au declarat că bugetul alocat pentru cumpărăturile de Paște este mai mare decât anul trecut.
8 din 10 participanții la studiu declară că alegerea produselor este influențată de dorința de a susține producătorii locali, comportament observat în mai mare măsură în cazul persoanelor din mediul rural sau cu vârsta de peste 55 de ani. Carnea, produsele tradiționale precum pasca și ouăle roșii și băuturile specifice sezonului sunt în topul preferințelor.
Studiul Raiffeisen Bank România, în colaborare cu Appinio, de tip CAWI, a fost realizat pe un eșantion reprezentativ la nivel național, de 750 de persoane, cu studii medii sau superioare și un venit mediu al gospodăriei de aproximativ 7.000 de lei. Cercetarea a fost realizată în luna aprilie 2025.
Explicațiile unui reprezentant BNR despre inflație și inflația de Paște
Cristian Popa, membru în Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR), aduce explicații despre “cel mai scump Paşte din istorie”, într-un articol de opinie postat pe Linkedin.
Acesta îndeamnă la evitarea exagerărilor și precizează, în priml rând, că inflația este o rată de creștere. “Când rata inflației era de 16,8%, coșul de consum se scumpea cu 16,8%; când rata inflației este 5%, coșul de consum continuă să se scumpească, dar doar cu 5%. Desigur, faptul că inflația a scăzut nu înseamnă că prețurile s-au ieftinit — înseamnă că acestea continuă să crească, însă cu o rată de creștere mai mică. Scăderea inflației nu înseamnă scăderea prețurilor”, subliniază Popa.
Băncile centrale „vor” să avem „cel mai scump Paște din istorie” în fiecare an, pentru că țintesc o rată pozitivă a inflației, continuă acesta. “O fac transparent și asumat, pentru a evita deflația. Așa funcționează sistemul monetar actual, dacă este bine sau rău este o altă discuție, am părerile mele. Până atunci, acest regim, de țintire a inflației, este adoptat peste tot în lume. Ținta este declarată — de exemplu, în România, țintim 2,5%, plus/minus un punct procentual (dar nu 16,8%, sau chiar 5%). Așadar, Paștele va fi mereu mai scump de la an la an. Și acest lucru nu este, în niciun caz, un secret. Trebuie însă să știți acest lucru: atunci când vă negociați creșterea salarială, când faceți un depozit sau când luați un credit, calculul corect include ajustarea cu inflația. Dobânda de politică monetară a BNR, de 6,5%, este de fapt 1,5% dacă o ajustați cu rata inflației, care este în jur de 5%”, menționează specialistul.
Popa amintește că România are încă cele mai mici prețuri din Uniunea Europeană, în medie, cu excepția Bulgariei. Indicele nivelului prețurilor, raportat la media UE și calculat pentru achizițiile individuale de bunuri și servicii de către gospodăriile populației, este de 61,1%. Doar Bulgaria se află sub acest nivel, la 59,2%. Media Uniunii Europene este, desigur, 100.
Acesta spune că inflația va continua să scadă. Vom închide anul la 3,8%, iar anul viitor, pe vremea asta, vom reintra în țintă, sub 3,5%.
Deocamdată, aceasta a scăzut sub pragul de 5%, în martie. Detalii AICI
