Sursa: Calea Europeană
Centrala pe gaze de la Iernut, județul Mureș, ar putea să fie finalizată în acest an, anunță ministrul Energiei, Sebastian Burduja, la cea de-a IX-a ediţie a evenimentului „Black Sea and Balkans Security Forum”, transmite Agerpres.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
În aprilie 2023, Societatea Naţională de Gaze Naturale Romgaz a încheiat cu Duro Felguera contractul de achiziţie având ca obiect „Finalizarea lucrărilor şi punerea în funcţiune a obiectivului de investiţii: Dezvoltarea CTE Iernut prin construcţia unei centrale termoelectrice noi cu ciclu combinat cu turbine cu gaze”, valoarea contractului fiind de 344,9 milioane lei, fără TVA, scria Economedia anul trecut.
„Sperăm să folosim aceste gaze pentru a revitaliza industria de îngrăşăminte, industria agricolă şi cea farmaceutică, să le utilizăm cât mai mult posibil în economia locală”, spune Burduja.
Printre planurile anunţate de ministrul Energiei se află proiectul de la lernut, finalizat în proporţie de 97%.
„Avem în plan centrale pe gaze cu o capacitate de aproximativ 3.500 de megawaţi. Iernut este un subiect bine cunoscut pentru români. Sperăm să finalizăm acest proiect anul acesta, mai avem 3% de completat. Este cea mai mare centrală pe gaze din regiune, care ar trebui să fie parţial finalizată în decembrie, cu prima turbină, apoi în ianuarie cu a doua turbină, iar la mijlocul anului viitor cu ultima turbină, pentru o capacitate totală de 1.750 de megawaţi. Este o investiţie uriaşă. Sperăm să folosim aceste gaze pentru a revitaliza industria de îngrăşăminte, industria agricolă şi cea farmaceutică, astfel încât să utilizăm cât mai mult posibil în economia locală. Totuşi, chiar dacă luăm în calcul o creştere a consumului cu 30%, 40% sau 50%, vor rămâne gaze disponibile pentru export. OMV Petrom a demonstrat viabilitatea proiectului prin semnarea unor contracte cu Uniper din Germania şi, cred, cu Energocom din Republica Moldova. Toate acestea arată că proiectul va fi finalizat la timp şi va oferi un bonus semnificativ de securitate regiunii”, a menţionat ministrul de resort.
Oficialul a punctat, totodată, şi planurile derulate de România pe segmentul energiei verzi.
„Avem o lege pentru energia eoliană offshore de anul trecut, ceea ce a fost o realizare majoră pentru România. În prezent, cred că suntem singura ţară din bazinul Mării Negre cu o astfel de lege, iar acum lucrăm activ la legislaţia secundară şi la studiul detaliat care va identifica zonele potrivite, astfel încât, în 2032 – 2033, să vedem primele turbine eoliene în Marea Neagră. Sperăm la o capacitate instalată de 3 gigawaţi, până la 7 gigawaţi pentru început, dintr-un potenţial teoretic total, conform studiului Băncii Mondiale, de 76 de gigawaţi, ceea ce este, evident, un număr foarte mare. Al doilea proiect important este conectarea Mării Caspice la Marea Neagră, în esenţă între Azerbaidjan, Georgia, România şi Ungaria. Acesta va fi un cablu submarin de curent continuu de înaltă tensiune (HVDC), cel mai lung din lume. Proiectul se află în faza studiului de fezabilitate, care ar trebui să fie finalizat până la sfârşitul acestui an. Avem nevoie de el pentru a evacua energia de la reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, precum şi de la capacităţile eoliene offshore pe care le-am planificat. Acesta este planificat să fie realizat până în 2032”, a afirmat Sebastian Burduja.
Acesta a adăugat că România este poziţionată în mod unic nu doar pentru a contribui la reconstrucţia Ucrainei, ci şi pentru a transporta o cantitate mare de gaze în regiune.
„Acest coridor vertical, care poate fi utilizat în flux invers, aşa cum s-a dovedit iarna trecută în Moldova, a fost de mare ajutor. Vom putea aduce gaze din sud, inclusiv de la terminalele LNG din Grecia, spre nord, în România, Moldova, Ucraina şi înapoi în centrul Europei, unde dependenţa de gazele ruseşti este încă mare. În toate acestea, suntem foarte conştienţi că nu toată lumea este mulţumită că România este un mare producător de gaze. Nu toţi sunt fericiţi că vom înlocui dependenţa de Rusia, aşa că suntem foarte precauţi şi am realizat multe scenarii de planificare. Cred că suntem pregătiţi. Mesajul meu este unul de încredere în capacitatea noastră de a gestiona totul în anii următori, astfel încât să beneficiem cu adevărat de resursele energetice extraordinare ale Mării Negre”, a precizat demnitarul.
Ministrul Energiei menționează că Marea Neagră și România, sunt piloni ai securităţii regionale, inclusiv în sectorul energetic și că „în ultimii doi ani am reuşit să transformăm această perioadă într-un moment critic în care Marea Neagră a devenit un punct central al eforturilor noastre. Desigur, cea mai importantă şi cea mai mare investiţie este proiectul Neptun Deep. Din perspectiva ministerului nostru, este un proiect care respectă calendarul”.
Ministrul menționează că în 2027 sau poate mai devreme, speră că vor putea produce între 8 şi 10 miliarde de metri cubi pe an din zăcământul Neptun Deep, pentru a dubla producţia şi a consolida statutul de cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană, poziţie atinsă anul trecut
„Sunt foarte recunoscător companiei Romgaz pentru că a crescut producţia într-un moment în care rezervele se epuizează, ceea ce este foarte greu de realizat. Aceste gaze, cred eu, vor fi fundamentale pentru economia locală”, adaugă Burduja.
