Sectorul cultural, ignorat complet de stat. Cele 100 de milioane de euro promise drept sprijin au dispărut, a rămas doar un ajutor de 3 milioane de lei de la Primăria București

Ajutorul de 100 de milioane de euro promis de stat sectorului cultural din România, grav afectat de restricțiile din pandemie, nu a sosit nici până în prezent, deși a fost promis încă din 2020, iar șansele de acordare sunt mici, din moment ce schema de ajutor de stat nu a putut fi inclusă în Planul Național de Redresare, iar finanțarea prin alte scheme europene ar afecta deficitul bugetar. Doar Primăria Capitalei a decis să mai acorde un ajutor artiștilor din București, deși și acesta este „mărunțiș” pe lângă promisiunile inițiale ale autorităților.

Ministerul Culturii a anunțat anul trecut, în noiembrie, laolaltă cu primarul Capitalei Nicușor Dan, că va ajuta sectorul cultural, venind de asemenea cu o primă propunere în acest sens. Ulterior, mai mulți reprezentanți din industria creativă au participat la o serie de dezbateri, pentru îmbunătățirea proiectului.

Ce a ieșit a fost o serie de scheme de ajutor de stat și de minimis în valoare de 100 de milioane de euro, menite să sprijine atât firmele din sectorul cultural independent, cât și artiștii persoane fizice, dar și librăriile, editurile, cinematografele și organizatorii de festivaluri și evenimente culturale.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Propunerea a fost lansată atunci în dezbatere publică. În data de 8 martie, Ministerul Culturii a anunțat că schemele au fost transmise către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, pentru a fi incluse în cadrul priorităților investiționale ale Planul Național de Relansare și Reziliență al României (PNRR).

În martie, ministerul Culturii spunea pentru Economedia că nu este sigur că schemele vor fi incluse integral în PNRR, ci unele ar putea fi finanțate de la bugetul de stat.

Lipsă de sursă de finanțare

Între timp, însă, Comisia Europeană a respins finanțarea acestei scheme de ajutor de stat, în contextul în care PNRR este un mecanism care finanțează reforme, nu scheme de compensare. Există, de asemenea, slabe șanse ca schemele să poată fi finanțate din alte surse, deoarece ar afecta deficitul bugetar deja mare.

Secretarul de stat în Ministerul Culturii Iulia Popovici (USR) a declarat pentru Economedia că, din mai, de când a preluat activitatea legată de PNRR din cadrul ministerului, nu a mai fost nicio discuție despre scheme de compensare prin intermediul PNRR.

„Eu nu am putut să propun ajutoare, pentru că orice idee de felul acesta a fost respinsă de cadrul în care s-a negociat PNRR. România a trebuit să se lupte la baionetă cu Comisia Europeană să accepte bani pentru cultură. Sunt 18 milioane de euro pentru cultură în PNRR, dar PNRR vizează reforme care sunt susținute prin investiții. Tot ce am încercat să facem a fost supus verificării pentru a susține reforma”, a afirmat secretarul de stat.

Pe de altă parte, ministrul Culturii Bogdan Gheorghiu (PNL) afirmă că, după ce proiectele transmise pentru a fi incluse în PNRR au fost respinse, a însărcinat un secretar de stat să deblocheze situația, iar „lucrurile stagnează”.

„Ministerul Culturii a propus mai multe forme de sprijin financiar pentru susținerea sectoarelor cultural-creative. Ultima propunere, rezultată în urma nenumăratelor discuții ample purtate cu artiști, reprezentanți ai lucrătorilor culturali și ai organizatorilor de evenimente, a fost publicată în martie chiar pe pagina ministerului, cultura.ro. Instrumentele de sprijin au fost transmise și către MIPE, pentru a fi incluse în PNRR, însă nu au fost acceptate. Încă din primăvară, am desemnat un  Secretar de Stat să identifice soluțiile cele mai rapide pentru deblocare situației. Din păcate, lucrurile stagnează și sunt nevoit să schimb strategia. Așa cum am declarat în trecut, soluția cred că va fi tot bugetul de stat”, a declarat Bogdan Gheorghiu pentru Economedia.

Secretarul de stat însărcinat cu procesul de elaborare a schemelor de ajutor de stat și de minimis în vederea sprijinirii sectorului cultural este chiar Iulia Popovici, potrivit site-ului ministerului.

Practic, ministrul PNL dă vina pe un singur secretar de stat, din USR, că scheme de ajutor de stat în valoare de 100 de milioane de euro sunt blocate.

Totodată, ministrul Culturii spunea recent că a propus finanțarea schemelor prin mecanismul european SURE, menit să protejeze angajații și lucrătorii independenți, însă accesarea unui astfel de program ar afecta deficitul bugetar al României, deja estimat să depășească 7% din Produsul Intern Brut în acest an.

Practic, în acest moment, schema de ajutor de stat de 100 de milioane de euro pentru sectorul cultural nu are niciun fel de finanțare.

3 milioane de lei de la Primăria Capitalei

În contextul în care la Ministerul Culturii lucrurile s-au blocat, Primăria Capitalei a anunțat, marți, un program în valoare de 3 milioane de lei pentru susținerea sectorului cultural independent din Bucureşti.

Programul, finanțat din fonduri europene, va demara de la 1 septembrie. Beneficiarii vor putea primi un sprijin financiar nerambursabil în valoare de maximum 75 mii lei, care se alocă o singură dată. Finanțarea se realizează în ordinea primul venit – primul servit pentru beneficiarii eligibili care depun documentația completă.

Practic, schema va putea susține minim 40 de beneficiari care solicită suma maximă finanțată prin program sau mai mulți beneficiari dacă aceștia solicită sume mai mici.

Potrivit calendarului de desfăşurare a programului, depunerea dosarelor se va face în perioada 1-14 septembrie iar evaluarea acestora va avea loc între 15-28 septembrie. Semnarea contractelor de finanţare este programată pentru perioada 11-25 octombrie.

Potrivit proiectului, beneficiarii eligibili sunt reprezentaţi de orice entitate, indiferent de statutul juridic şi de modul de finanţare, inclusiv entităţile non profit, care desfăşoară activităţi culturale in Bucureşti.

Printre condiţiile pe care beneficiarii trebuie sa le îndeplinească se numără:

–      Să aibă sediul social și punctele de lucru în Municipiul București;

–      Să fi fost înființați și să fi desfășurat activitate cu conținut și caracter cultural în domeniul cultural independent cu cel puțin doi ani calendaristici consecutivi înainte de data de 01 martie 2020;

–      Să îşi mențină activitatea pe o perioadă de cel puțin 12 luni după acordarea prezentei formei de sprijin sub formă de grant;

În cadrul schemei de ajutor sunt considerate cheltuieli eligibile următoarele:

1. cheltuieli privind chiria pe bază de contract legal aferentă sediului sau punctului de lucru al beneficiarului pentru perioada august – decembrie 2020, limitate la maximum 20.000 lei/lună/beneficiar;
2. cheltuieli cu utilităţile aferente sediului sau punctului de lucru al beneficiarului (energie termică, energie electrică, apă, canalizare, salubritate, gaze naturale) pentru perioada august-decembrie 2020;
3. cheltuieli cu salariile pentru maximum 3 angajaţi ai beneficiarului, pentru aceeaşi perioadă, la valoarea salariului minim pe economie/angajat/lună. Se vor lua în considerare doar salariaţii angajaţi înainte de data de 01 martie 2020 şi care nu au fost în şomaj tehnic în perioada august-decembrie 2020.
4. cheltuieli privind contribuţiile către bugetul statului aferente cheltuielilor cu salariile.