Sursa foto: FMI
Guvernele trebuie să subvenționeze costul alimentelor și energiei pentru cei mai săraci membri ai societății, a declarat Kristalina Georgieva, șefa Fondului Monetar Internațional (FMI), pentru BBC.
Oamenii din întreaga lume se luptă în această perioadă cu creșterea costului vieții.
Kristalina Georgieva spune că sprijinul trebuie oferit „într-o manieră foarte direcționată, de preferință prin acordarea de subvenții direct oamenilor”.
Multe guverne oferă ajutor, dar criticii susțin că nu este suficient.
Când vine vorba de criza costului vieții, Georgieva a declarat: „Există două priorități, una pentru oamenii foarte săraci, segmente ale societății care se luptă acum cu prețurile ridicate la alimente și energie”.
A doua, a adăugat ea, este de a sprijini acele afaceri care au fost „cel mai afectate” de războiul din Ucraina.
Rolul FMI este de a colabora cu guvernele pentru a stabiliza economia globală și a spori prosperitatea. Cu toate acestea, acest lucru se dovedește o provocare, deoarece prețurile alimentelor au atins niveluri record în acest an, în timp ce prețurile petrolului și gazelor au crescut, de asemenea, brusc. Acest lucru se datorează în mare parte șocurilor duble ale pandemiei de coronavirus și războiului din Ucraina. Între ele, Rusia și Ucraina sunt mari exportatori de culturi și hidrocarburi.
Importanța acestor mărfuri pentru economia globală a făcut ca rata anualizată a inflației să atingă cel mai înalt punct din ultimele decenii în multe țări: 9% în Marea Britanie, 8,3% în SUA și 7,4% în zona euro.
Băncile centrale cresc acum ratele dobânzilor pentru a încerca să încetinească creșterea prețurilor, ceea ce a determinat unele figuri influente precum Lloyd Blankfein de la Goldman Sachs să avertizeze asupra riscului de recesiune.
Kristalina Georgieva este îngrijorată de impactul pe care aceste costuri mai mari de împrumut îl vor avea asupra guvernelor care trebuie să ramburseze datorii uriașe pe care le-au luat pentru a trece peste pandemie.
Ea a spus că guvernele trebuie să fie „foarte atente” cu privire la câți bani au cheltuit și pentru ce i-au cheltuit.
Problemele scăderii nivelului de trai au fost în fruntea agendei la reuniunea din această săptămână a miniștrilor de finanțe din G7 din Germania.
Reuniunea a șapte țări bogate s-a încheiat cu angajamentul de a „continua să lucrăm împreună pentru a minimiza impactul războiului la nivel global, precum și asupra propriilor noastre economii și populație, oferind sprijin bine direcționat, acolo unde este necesar”.
În ultimele luni, guvernele au făcut o serie de intervenții pentru a încerca să reducă costul vieții.
În SUA, președintele Biden a eliberat petrol din rezerve pentru a încerca să scadă prețurile, Spania și Portugalia au plafonat facturile la gaz, aceasta fiind o problemă principală și în alegerile din Australia.
În Marea Britanie, cancelarul Rishi Sunak a făcut unele modificări fiscale și are în vedere o taxă excepțională pentru profiturile în creștere ale companiilor energetice.
Kristalina Georgieva este îngrijorată de faptul că, fără sprijinul guvernamental corect, protestele observate în Sri Lanka ar putea fi repetate în alte țări.
Criza economică din Sri Lanka, exacerbată de creșterea prețurilor, a dus la revolte mortale, un nou prim-ministru și prima nerespectare a plății datoriilor.
Șeful FMI a spus că astfel de tulburări similare înainte de pandemie, din Franța până în Chile, au fost cauzate de „un sentiment de creștere a inegalității” și de deciziile luate fără sprijinul oamenilor.
„Dacă vrem să învățăm vreo lecție din 2019, dacă este să fim mult mai umili în ceea ce privește deciziile de politică și să ne angajăm în mai multe moduri cu oamenii, pentru că politicile trebuie să fie pentru oameni, nu pentru hârtia pe care le scriem”, a spus ea.
Un grup de organisme internaționale de dezvoltare, inclusiv FMI și Banca Mondială, au lansat în această săptămână un plan major pentru a încerca să combată insecuritatea alimentară din întreaga lume.
Acesta a fost condus de secretarul de Trezorerie al SUA, Janet Yellen, care a spus că este necesar pentru că: „Există un risc foarte real ca creșterea prețurilor pe piața mondială la alimente și îngrășăminte să facă ca mai mulți oameni să sufere de foame”.
Georgieva a spus că, deși există o mulțime de alimente, acestea nu sunt distribuite uniform.
Soluțiile, a spus ea, sunt creșterea mai multor culturi acolo unde este posibil, dar și un accent mai mare pe productivitatea agricolă, „nu doar din cauza războiului, ci și din cauza schimbărilor climatice”.
Ea a adăugat: „Comerțul trebuie menținut deschis, nu ar trebui să avem o situație în care țările să păstreze alimentele mai mult decât au nevoie și să creeze tot felul de bariere pentru a le muta dintr-un loc în altul”.
India este al doilea cel mai mare producător de grâu din lume, dar a interzis exporturile, așa cum alte țări căutau ca acesta să compenseze o parte din deficitul cauzat de incapacitatea Ucrainei de a-și livra produsele. Guvernul lui Narendra Modi spune că interdicția ar putea fi revizuită la un moment dat.
„Le-aș ruga cu adevărat să-și reconsidere decizia, acesta este un moment atât de dificil pentru lume”, a spus Georgieva.
„Înțeleg că trebuie să-și hrănească oamenii. Au 1,4 miliarde, dar haideți să acționăm cu toții într-o manieră de colaborare pentru că doar dacă faceți [asta, nu] avem șansa de a depăși această criză”.