Germania se află într-o criză structurală – cu o scădere a exporturilor, o creștere a prețurilor la energie și o slăbire a competitivității în cele mai importante sectoare ale sale. Însă, potrivit șefilor celor mai mari întreprinderi germane, adevărata problemă este că lucrătorii săi își iau prea multe concedii medicale, scrie Fortune.
Mai mulți angajatori germani au deplâns un an record pentru absențele legate de boală.
Milioane de germani anunță că nu pot veni la muncă pentru că sunt bolnavi într-un ritm de aproape patru ori mai mare decât în Regatul Unit, dând un sens cu totul nou poreclei nefericite de „omul bolnav al Europei”.
Conform datelor furnizate de Techniker Krankenkasse (TK), cel mai mare fond de asigurări de sănătate din Germania, lucrătorii au lipsit în medie 19,4 zile de la serviciu din cauza bolii în 2023, un nivel record.
Țara ar putea fi pregătită pentru un alt an record de absențe în 2024, după ce TK a înregistrat 5,7 milioane de lucrători asigurați în primele 9 luni ale anului, înainte de notoria perioadă de îmbolnăvire din apropierea sărbătorilor.
Deși a evitat în mare măsură o recesiune tehnică, economia Germaniei s-a contractat cu 0,3% în 2023 și se așteaptă la un declin de 0,2% în acest an.
În Germania, angajații și-au luat 15 zile de concediu medical în 2022. Prin comparație, lucrătorii din Regatul Unit au pierdut 5,7 zile din cauza bolii în același an.
Asociația germană a companiilor farmaceutice bazate pe cercetare (VFA) spune că, fără numărul peste medie de zile de concediu medical, economia Germaniei ar fi crescut cu 0,5% în 2023, în loc să scadă cu 0,3%
Pe scurt, aceasta înseamnă că rata ridicată de îmbolnăviri din Germania a costat economia sa aproximativ 26 de miliarde de euro anul trecut, potrivit VFA.
Aceste constatări nu au fost trecute cu vederea de angajatorii germani, care nu par convinși că angajații lor sunt cu adevărat bolnavi.
Un director anonim din industria prelucrătoare a declarat pentru FT că există „o lipsă totală de dorință” în rândul lucrătorilor de a înțelege sacrificiile necesare pentru a ajuta economia țării să prospere. El a indicat angajații tineri, „nu prea dornici de muncă”, ca fiind un caz problematic special.
„Și apoi toată lumea se întreabă de ce Germania este omul bolnav al Europei”, a spus executivul.
Legislația germană permite lucrătorilor să își ia șase săptămâni de concediu medical, primind în același timp salariul integral, ceea ce a frustrat unii angajatori.
În septembrie, managerii fabricii Tesla Grünheide din Germania au vizitat locuințele a aproximativ 30 de angajați care se îmbolnăviseră, a raportat Handelsblatt. Producătorul de automobile a declarat că absența lucrătorilor a crescut cu 5% în zilele de vineri și în timpul turelor de noapte, comparativ cu alte zile ale săptămânii.
„Acesta nu este un indicator al condițiilor de muncă proaste, deoarece condițiile de muncă sunt aceleași în toate zilele lucrătoare și în toate turele”, a declarat directorul de producție al țării, André Thierig, pentru The Guardian. „Aceasta sugerează că sistemul social german este exploatat într-o anumită măsură”.
Albrecht Wehner, expert în managementul sănătății la TK, a declarat că a da vina pe problemele economice ale țării pe o creștere a cazurilor de răceală și gripă este o viziune prea scurtă.
„O răceală este uneori inevitabilă și durează de obicei doar câteva zile. Diagnosticele pe termen lung, cum ar fi bolile psihice, sunt mult mai semnificative. Relativ mai puțini angajați sunt afectați de acestea. Dar numărul de zile libere este comparativ ridicat”, a declarat Wehner.
Germania se confruntă cu o multitudine de probleme sociale și economice care nu au o rezolvare ușoară. Economia cu o producție intensivă a gigantului economic s-a dovedit vulnerabilă la șocurile globale și își pierde avantajul competitiv pe fondul creșterii puterii industriei chineze.
Acestea au afectat exporturile germane, care reprezintă o mare parte din PIB-ul țării.
Dependența sa anterioară de petrolul și gazele rusești a provocat, de asemenea, un șoc al prețurilor la energie ale țării în urma sancțiunilor impuse ca urmare a invaziei Rusiei în Ucraina, punând o presiune suplimentară asupra costurilor de producție.
„Tot ceea ce putea merge prost a mers prost sau merge prost”, a rezumat anterior Carsten Brzeski, șeful global al departamentului Macro al ING, pentru Fortune.