Sursa foto: Dreamstime.com
Tabloul economic al țării arată că, de la aderarea la Uniunea Europeană țara noastră a evoluat semnificativ, chiar dacă nu a valorificat toate oportunitățile pe care noul statut ni l-a adus. România a avut în acești ani cea mai mare rată de creștere din regiune la PIB/ capita și a devenit o locație din ce în ce mai atractivă pentru investitorii străini. Cu țara setată pe traseu european, investițiile străine au crescut mai mult decât dublu: de la 42 de miliarde (2007) la aproximativ 108 miliarde de euro (2022). Salariile din România aproape s-au triplat în ultimii 10 ani, iar puterea de cumpărare a veniturilor medii aproape s-a dublat în acest interval, dar există și inegalități teritoriale semnificative. După aproape un secol și jumătate de subdezvoltare, România a depășit statutul de economie cu venituri mici și am avansat către un nivel de dezvoltare mediu, arată analiza unui membru CA al BNR: dintr-o țară profund afectată de tranziția de la o economie centralizată la una de piață, am devenit o economie complexă, comparabilă cu economiile țărilor din Europa Centrală și de Est precum Polonia, Slovacia și Ungaria. Dar există totuși diferențe geografice notabile și inechități, avem de-a face cu deficit semnificativ și am rămas în urmă la investiții serioase în Sănătate, Infrastructură, Educație.
Dincolo de cifrele care descriu peisajul economic, vă prezentăm și câteva impresii subiective, trecute însă prin filtru economic, căci ele vin de la economiști, din mediul academic. Anual, în România se organizează de ceva vreme un eveniment care îi adună pe economiștii români din dispora care lucrează și în cercetare – ERMAS, conferinţa economiştilor români din mediul academic din străinătate. Anul acesta, ea s-a desfășurat la Cluj, în vară, iar Economedia a stat de vorbă cu câțiva dintre specialiștii reveniți în țară, în vizită profesională. În discuțiile legate de cercetările și proiectele lor și de contextul economic, i-am întrebat pe aceștia și cu ce impresii rămân când revin în România, după câțiva ani de la emigrare.
La moment de aniversare, vă aducem așadar un mic tablou: cum se vede evoluția României, prin ochii unor cercetători în economie, care au locuit aici, dar acum profesează departe, însă țin legăturile cu țara natală, unde au familii, prieteni, colegi sau chiar colaboratori pe linie profesională. Impresia generală e că România a crescut, în parcursul său european.
Precizare: discuțiile au avut loc înainte de alegerile de final de an din România și de turbulențele aduse de acestea și ele nu vizează contextul politic.
Otilia Boldea e profesor asociat la Universitatea Tilburg din Olanda și revine periodic în țară, avându-i aici pe părinții săi. “Observ diferențe pozitive, în sensul că România, cel puțin ca medie a nivelului de trai, s-a dezvoltat foarte mult. Și ca modernitate și ca folosire a limbii engleze”, a spus Boldea. Lucrurile s-au îmbunătățit și la nivelul colaborărilor din lumea academică, care sunt tot mai valoroase. De asemenea, și atitudinea se pare că e alta. “Mi se pare o evoluție din perspectiva nivelului de trai, dar și din perspectiva atitudinii. La Tilburg sunt studenți români. Și observ o atitudine mult mai pozitivă și în ideea că putem face ceva, că putem să schimbăm unele lucruri, văd o atitudine axată pe soluții mai mult decât doar pe a pune o problemă, lucru care, sigur, e primul pas înspre a găsi soluția”, completează Boldea.
Mai există, în continuare, și dezamăgiri la vizitele de acasă. “Mai sunt chestiuni birocratice problematice. Unele lucruri durează mai mult decât de obicei, dar România nu e singura țară care se luptă aceste aspecte”, spune Otilia Boldea.
Angela Cheptea, cercetător la INRAE, Institutul Național de Cercetare pentru Agricultură, Alimentație și Mediu din Franța, e de părere la rândul său că lucrurile au mers în România înspre bine. Și ea are încă membri ai familiei aici, revine periodic și discută constant cu cei rămași în țară.
“Cred că am început să văd schimbări pozitive nete încă de la mijlocul anilor 2000. Înainte de pandemie, am văzut foarte clar investiția în tot ceea ce ține de infrastructură aeriană, de exemplu, când au fost multe companii care au venit și au apărut zboruri interne care mi se păreau imposibile cel puțin cu 20 de ani înainte. Cum ar fi să ai patru zboruri pe zi între Cluj și București. E important, ceva ce pe undeva poate rezolva problema unui tren. E drept, sunt anumite infrastructuri, cum e cea feroviară, care sunt foarte costisitoare, cu costuri fixe enorme. Și dacă nu investești în toată infrastructura și regulat, nu poți să vezi o îmbunătățire, nu poți să îmbunătățești pe un tronson și să funcționeze rețeaua. Și sunt decenii de când nu s-a investit cum trebuie în acea infrastructură și ea s-a degradat pur și simplu. Un drum pe care îl făceai în 4 ore în anii 70 și acum se face în 6 ore jumate, șapte. Asta când nu se întâmplă să se strice locomotiva. Sunt unele lucruri care au rămas în urmă, dar cred că, per ansamblu, se simte o creștere a niveului de trai mediu“, spune Cheptea.
Un element vizbil care ilustrează dezvoltarea ține și de piața HoReCa, consideră economista – s-au înmulțit restaurantele și cafenelele, cu o ofertă foarte bogată și care au devenit mai accesibile. “Și calitatea a crescut foarte mult și diversitatea. Îmi amintesc că la început anilor 2000 îmi puneam problema că dacă invit pe cineva în România nu știu unde să merg să mâncăm la prânz. De când vin la conferința aceasta (ERMAS, n.red.), am fost în diferitele locuri, am rămas totuși foarte impresionată”, spune Angela Cheptea.
Cătălin Ștefănescu, recent numit clinical assistant professor la institutul de imobiliare Schack din cadrul New York University, după ce anterior a predat cursuri la American University în SUA, a rămas cu o concluzie destul de clară după vizitele din țară: “Se vede că sunt bani în România”. “Eu sunt impresionat de Cluj. În cartierele noi, blocurile sunt făcute cu foarte mult gust, foarte civilizat, lumea e foarte civilizată, este foarte curat pe străzi, se vede că sunt bani. Se vede că sunt bani în România”, este impresia lui Cătălin Ștefănescu, revenit în țară din SUA, pentru conferința economiștilor de la Cluj.
Iar IT-ul e unul dintre motoare, cel puțin în Cluj. “Sunt foarte mulți tineri care și-au făcut firme proprii, sunt foarte mulți tineri care au lucrat în Statele Unite, sunt unii care au lucrat pentru bănci, pentru instituții financiare și au venit înapoi în România. Știu cazuri de români care s-au întors, care stau aici sau care nu vor să plece”, spune finanțistul. Acesta spune că există proiecte imobiliare care arată bine, iar piața pare să fi evoluat vizbil, chiar dacă și la Cluj avem exemple de haos, iar în București sunt și ansambluri unde “nu au loc să intre pompierii”.
“Și în cazul Clujului se vede foarte clar din afară că sunt bani aici, sunt copii care fac bani. Se simte. Și în București sunt bani. Se dezvoltă mult. Bucureștiul are multe slujbe, piața e puțin mai variantă, dar Clujul a reușit să atragă foarte mult IT și sunt multe firme mici. Sunt și firme mici care sunt vândute”, spune Ștefănescu.
Economistul menționează, pe de altă parte, că piața de capital din România nu este foarte dezvoltată. În România, sunt două riscuri fundamentale pe care trebuie să le înțelegi: riscul legat de rata de schimb și riscul de țară, din cauza multelor schimbări legislative. “În România, din cauză că legislația se poate schimba de pe o zi pe alta, este o mare problemă, pentru că nu ai investiții. Vine un investitor, își face niște calcule, că va plăti niște taxe și apoi vine alt ministru și pune alte taxe”, remarcă economistul. Și stăm încă prost la educația financiară. “Cred că, în general, în România, neavând o educație financiară, trăim de pe o zi pe alta, cu ideea “o să vedem”, “văd eu ce fac dup-aia”, menționează Ștefănescu.
Sursa foto: Dreamstime.com
