Ambasadorii statelor membre UE au ajuns, vineri, la un acord cu privire la extinderea energiei regenerabile până în anul 2030, după ce Franţa a obţinut asigurări că energia nucleară va avea un rol mai important în tranziţia energetică şi astfel a renunţat la opoziţia sa de ultim moment, transmite Bloomberg, citat de Agerpres.
În luna martie, negociatorii din UE au ajuns la un acord cu Parlamentul European privind extinderea energiei regenerabile până în 2030, oferind un mic rol şi pentru energia nucleară. Însă Franţa, care se bazează pe energie nucleară pentru cea mai mare parte a producţiei de electricitate, a presat Executivul comunitar să asigure un rol mai mare pentru energia nucleară în tranziţia energetică.
Vineri, ambasadorii tuturor celor 27 de state-membre şi-au exprimat sprijinul pentru acordul convenit cu Parlamentul European, pentru o directivă destinată creşterii, până la cel puţin 42,5%, a ponderii energiei din surse regenerabile în mixul energetic al UE, până la finele deceniului, înlocuind ţinta actuală de 32%.
Franţa a obţinut o mică modificare a acordului convenit cu Parlamentul European, prin recunoaşterea provocărilor cu care se va confrunta sectorul amoniacului în tranziţia de la gaze naturale la combustibili mai prietenoşi cu mediului. De asemenea, Comisia Europeană a emis o declaraţie în care subliniază importanţa energiei nucleare în îndeplinirea obiectivelor climatice ale blocului comunitar, recunoaştere cerută cu insistenţă de Franţa.
“Comisia recunoaşte că şi alte surse de energie fără combustibili fosili, pe lângă energiile regenerabile, contribuie la ajungerea la neutralitate climatică până în 2050”, se arată într-o declaraţie consultată de Bloomberg.
Acest acord înseamnă că UE a depăşit cu succes şi ultimul obstacol în calea unui plan verde care este destinat să pună blocul comunitar pe o traiectorie care să îi permită să ajungă la neutralitate climatică până în 2050. Franţa a cerut redeschiderea acordului convenit cu Parlamentul European pentru a fi recunoscută importanţa energiei nucleare în producţia de hidrogen şi amoniac. Însă insistenţa Franţei de a redeschide un acord negociat a atras nemulţumiri din partea altor state membre care susţin că o astfel de iniţiativă ar fi un exerciţiu foarte periculos.
Rămâne de văzut dacă Parlamentul European va accepta propunerile care au fost aduse textului legii. Eurodeputaţii nu au aprobat încă în mod oficial acordul iniţial la care au ajuns statele membre în luna martie.
Acum, acordul la care au ajuns ambasadorii statelor membre va intra în procesul legal înainte de adoptarea formală de către miniştrii ţărilor membre.
Suedia, care deţine preşedinţia rotativă a UE, speră să facă acest lucru până la finele acestei luni, când se încheie mandatul său. După ce Parlamentul şi statele-membre vor susţine acordul, acesta va deveni lege.