STUDIU Ce impact are pandemia COVID-19 asupra industriilor din Uniunea Europeană / Activitățile culturale și transportul aerian au cunoscut lovituri puternice din cauza crizei și vor fi afectate pe o perioadă îndelungată  / Cine a avut de câștigat în pandemie

G4Media mart. 31, 2021 0 comentarii
bani, salarii, calcul pixabay.com

Comisia pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European a comandat un studiu privind impactul pandemiei COVID-19 asupra industriilor din Uniunea Europeană care arată că acesta a fost „substanțial” și a declanșat „răspunsuri politice fără precedent” în toată lumea, cele mai afectate fiind sectoarele de activitate care sunt dependente de contactul și interacțiunea umană, cum ar fi industriile culturale și creative și industria aerospațială, care a suferit de pe urma limitării deplasărilor.

Potrivit raportului consultat de G4Media, există diferențe notabile atât în ceea ce privește performanța, cât și în cadrul sectoarelor.

O mare parte a industriei digitale a avut rezultate bune, precum și industria sănătății. Activitatea unor industrii, cum ar fi construcțiile și sectorul alimentar și al băuturilor, va avea, cel mai probabil, o recuperare după criză în formă de V.

În ciuda șocurilor inițiale, industriile auto și textile par să se redreseze, notează studiul cerut de europarlamentarii din ITRE.

Sectoare care sunt dependente de contactul și interacțiunea umană, cum ar fi industriile culturale și creative și industria aerospațială, afectată de scăderea mobilității și a activităților turistice, au cunoscut lovituri puternice din cauza crizei și sunt susceptibile să fie în continuare afectate, pe perioade îndelungate, de aceste „șocuri fără precedent”.

Studiul arată că au avut loc perturbări în mai multe lanțuri de aprovizionare într-o varietate de sectoare, în special la începutul crizei (martie-aprilie 2020), și că pandemia a creat și oportunități pentru anumite segmente ale economie, deoarece consumatorii și întreprinderile și-au schimbat radical comportamentele.

În cazul industriilor alimentare din UE, impactul a fost diferit: sectoarele cu legături strânse cu industria HoReCa au fost cele mai afectate, în timp ce comerțul de alimente cu amănuntul a înregistrat creșteri ale vânzărilor, pentru că s-a schimbat „drastic” comportamentul consumatorilor: de la mâncare în aer liber spre mâncare consumată acasă. Alimentele congelate și ambalate au avut cea mai accentuată creștere a vânzărilor.

Potrivit studiului, în 2019, sectorul cultural și creativ a generat o cifră de afaceri de aproximativ 643 miliarde de euro, contribuind cu aproximativ 4,4% în PIB-ul UE, aproximativ 7,6 milioane de oameni din UE fiind angajați în domeniu. La izbucnirea pandemiei, aproape toate locurile din producție culturală au fost forțate să se închidă în majoritatea statelor UE. Studiul notează că, din cauza dependenței sale de evenimente live și prezență fizică, industriile culturale au fost în general mai afectate decât cele creative.

Industria muzicală și artele spectacolului au fost cele mai afectate, cu o scădere preconizată a veniturilor de 90%, respectiv 76%. Singurul subsector care până în prezent a beneficiat de criză este cel al jocurilor video, cu o creștere a veniturilor de 9% prevăzute pentru 2020.

În domeniul sănătății, puțin afectat de pandemie, studiul arată că impactul negativ a fost asupra sectorului asistenței medicale, deoarece cererea a fost limitată pentru a menține capacitățile libere pentru pacienții cu COVID-19, au fost amânate tratamente și intervenții chirurgicale „neesențiale”.

În schimb, telemedicina s-a dezvoltat substanțial în timpul pandemiei.

În ceea ce privește revenirea de după criză, studiul cerut de ITRE precizează că se așteaptă ca PIB-ul real să atingă nivelurile inițiale, înainte de criză, până la mijlocul anului 2022 atât în ​​UE, cât și în zona euro.

Majoritatea sectoarelor bazate pe industria prelucrătoare au început să-și revină relativ rapid în T3 2020, ca urmare a relaxării unor restricții în statele membre.

Cine a cîștigat în pandemie

Analizele sectoriale și ale lanțului valoric arată că pandemia a acționat ca un accelerator în domeniul digitalizării.

În cazul industriilor creative, de ex. servicii de streaming au profitat în mare măsură de criză.

Pandemia a creat, de asemenea, oportunități de creștere în sectorul vehiculelor autonome. În sectorul auto, în ciuda scăderea cererii de vehicule noi, impactul pandemiei asupra cererii de vehicule electrice pare a fi mult mai puțin severă.

Studiul conține și recomandări pentru revenirea din criză, în special apelând la Mecanismul de redresare și reziliență.

Planurile naționale de redresare ar trebui să țină cont de specificul industrial și să se bazeze pe analize detaliate ale diferitelor sectoare de activitate din fiecare stat membru.

„Transformați nevoile identificate mai degrabă în obiective specifice sectorului decât în ​​sprijinul egal pentru toate sectoarele și subsectoarele”, este una dintre recomandări.

Citește integral studiul cerut de Comisia pentru industrii a Parlamentului European.

Studiul a fost furnizat de Departamentul pentru politici economice, științifice și pentru calitatea vieții, cu scopul de a oferi Parlamentului European o opinie independentă cu privire la efectele pandemiei COVID-19 asupra industriilor din UE și la măsuri necesare pentru redresare.

Sursa foto: Pixabay.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *