Sursa foto: Pixabay
Marea majoritate a studenților care au participat la un sondaj internațional, adică mai bine de două treimi, și-au exprimat interesul de a se întoarce în țară sau de a contribui la dezvoltarea acesteia pe viitor, arată un studiu realizat de compania de consultanță Roland Berger, transmis Economedia și G4Media. Chiar dacă mulți dintre tinerii români care ajung la studii în afara țării rămân acolo, datorită oportunităților de carieră, a sistemului mai evoluat sau a noilor relații, se pare că sunt și cei care spun, acum, că ar vrea să se întoarcă.
Autorii studiului, care cuprinde două perspective (viziunea managerilor și viziunea studenților), spun că au intervievat 300 de executivi de mari companii din România și peste 300 de studenți români care studiază în 14 țări din Europa și Statele Unite. Cele 14 țări sunt Austria, Belgia, Danemarca, Germania, Franța, Irlanda, Italia, Olanda, Portugalia, Spania, Suedia, Elveția, Marea Britanie și Statele Unite. Obiectivul este ilustrarea economiei României, la orizontul anului 2030, prin prisma viitorilor executivi; pe autori i-a interesat și felul în care este văzută evoluția economică a țării de către cei care conduc companii puternice în România, în acest moment.
În ceea ce îi privește pe tineri, întrebați dacă vor să se implice în mediul de afaceri românesc, în calitate de angajați, antreprenori sau preluând orice alte roluri, 68% dintre participanți au răspuns afirmativ (35% optând pentru “categoric da” și 33% cu “da moderat”). 30% dintre participanți au spus că nu sunt siguri și doar 3% sunt convinși că nu vor să aibă de-a face cu mediul de afaceri local.
Sursa: Studiu Roland Berger
Potrivit rezultatelor studiului, deși studiază în țări dezvoltate, tinerii văd încă România ca fiind o destinație atractivă pentru dezvoltarea lor profesională și pentru cariera lor. Motivele? “Este un mediu dinamic, în creștere sau cu mult potențial de creștere, unde sunt mai multe posibilități de dezvoltare profesională decât în țările din Europa de Vest, care au o piață profesională mai matură”, arată studiul.
Alte aspecte care îi atrag pe tineri înspre țara natală sunt locația, faptul că pot să fie aproape de prieteni și familie, dar și costul de viață mai redus aici. De asemenea, tinerii apreciază că există o diferența salarială mai mică (gender pay gap) comparativ cu țările vestice. Pe studenți îi interesează și posibilitatea de a avea un impact mai mare și de a contribui la creșterea țării.
Ce abilități le sunt necesare tinerilor ca să reușească în România în prezent?
La această întrebare, cei mai mulți dintre tinerii care au participat la sondaj au optat pentru ideea de reziliență și adaptabilitate (39%). Dacă la profilul liderului de viitor discutăm de reziliența în față schimbărilor de business (adaptabilitate, învățare continuă, agilitate), aici aceasta se referă mai ales la ambiție, curaj, tenacitate, anduranță, multă munc, transmit autorii studiului.
“Experiența studiilor din străinătate (trebuie menționat că toți participanțîi sunt studenți români care studiază în afară) presupune o adaptare destul de abruptă la o nouă realitate – o nouă cultură, un nou mediu, un mod nou de a învăța, foarte diferit de modul de învățare/ cerințele sistemului educațional românesc). Și este nevoie de multă tenacitate pentru a naviga cu success această perioadă”, menționează autorii studiului.
Aceștia subliniază că anii de studiu “sunt ani eminamente formatori”, “iar această generație s-a format într-o perioadă absolut excepțională – pandemie, război, deci insecuritate, volatilitate – și atunci trebuie să fie mult mai hotărâți pentru a reuși. E posibil că aceste abilități deosebite pe care ei le-au dezvoltat, oarecum forțați de împrejurări, să își pună amprenta asupra întregului lor parcurs profesional. Va fi foarte interesant de observat cum va evolua profesional această generație, dacă aceste “abilități de criză” pe care au fost forțați să le dezvolte se vor menține și îi vor ajută să dezvolte lucruri inovatoare și cu un impact major”, menționează autorii analizei.
Zona de abilități tehnice și digitale au trecut în plan secund.