Sursa foto: Raiffeisen Bank
Românii drept metodă de economisire preferă depozitele bancare, însă nivelul de participare la piața de capital este redus din cauză că România are cel mai mic nivel al alfabetizării financiare din UE, arată un studiu realizat de Raiffeisen Bank și Academia de Studii Economice din București.
„Concluziile acestei cercetări subliniază necesitatea accelerării planificării financiare și credem că, valorificând aceste date, putem sprijini mai bine clienții în demersurile lor de a-și asigura un viitor financiar mai stabil pe termen lung”, a declarat Zdenek Romanek, Președinte & CEO, Raiffeisen Bank România.
Depozitele, principala formă de economisire
Depozitele bancare sunt principala formă de economisire în rândul românilor, însă nivelul acestora este cel mai mic comparativ cu alte țări din regiune, precum Bulgaria, Cehia, Polonia sau Croația. Românii cu vârste mai mari de 65 de ani preferă depozitele la termen comparativ cu persoanele mai tinere (60 de ani). Pe cealaltă parte, în proporție de peste 6% dintre tinerii sub 25 preferă depozitele la termen.
Potrivit studiului, circa 20% dintre respondenții care dețin depozite la termen au studii superioare. Factorii care favorizează deținerea unui depozit bancar sunt: nivelul ridicat al educației, al veniturilor și stabilitatea locului de muncă. Cei care locuiesc în zone urbane cu acces la servicii financiare sunt mai predispuși către deținerea unui depozit la termen.
Investiții în pensie
Din ce în ce mai mulți români au decis să economisească cu ajutorul pensiilor private. Totalul activelor nete administrate de cele 10 fonduri de pensii facultative existente în piață depășește 950 milioane de euro. Acest lucru a stabilit un nou maxim istoric și evidențiază interesul crescut al populației pentru asigurarea unui venit suplimentar la pensionare.
De exemplu, 740.000 de persoane erau înscrise la Pilonul III de pensii private facultative la mijlocul anului 2024. Din totalul acestora, ponderea celor de peste 55 de ani cu pensie facultativă a înregistrat o creștere semnificativă de la 6%, în 2011, la 22% în 2024.
Însă, în ultimii 13 ani, participarea tinerilor sub 35 de ani, la Pilonul III, a scăzut, în timp ce participarea celor cu vârste între 30 și 44 de ani s-a menținut relativ stabilă, iar categoria de vârstă mijlocie, 45-54 de ani, a înregistrat o creștere moderată. Adeziunea la Pilonul III de pensii ține de venitul și stabilitatea locului de muncă. Acestea sunt cele mai importante aspecte în alegerea unei scheme facultative. Pandemia COVID-19 a constituit un punct de inflexiune pentru persoanele care activează într-o profesie stabilă (medicină, avocatură, management) în decizia de a contribui la o pensie facultativă. România are cel mai redus nivel al alfabetizării financiare din UE, acest lucru influențând într-o proporție semnificativă nivelul redus de participare pe piața de capital.
Profilul investitorului român pe piața de capital
Potrivit studiului, profilul investitorului român pe piața de capital este: bărbat, are un nivel ridicat de educație financiară, studii superioare și nivel ridicat al veniturilor. Investiția în active riscante, precum acțiunile, atrage un tip diferit de investitor față de cel orientat spre economii sigure, cum sunt depozitele bancare sau fondurile de pensii, din cauza riscurilor mai ridicate implicate și a motivațiilor distincte care stau la baza acestor decizii financiare.
Tinerii de cele mai multe ori sunt mai dispuși să își asume riscuri în speranța unor câștiguri viitoare, pe când persoanele mai în vârstă preferă investițiile cu randamente mai previzibile. Venitul determină semnificativ toleranța la risc. Persoanele cu venituri mai mari sunt mai înclinate să investească în produse financiare riscante, având o capacitate financiară care le permite să facă față posibilelor pierderi. În cazul persoanelor cu un nivel mai ridicat al cunoștințelor financiare este mai pronunțată decizia de a investi în diferite produse riscante.
Astfel, alfabetizarea financiară reprezintă un factor determinant în modelarea comportamentului investițional, mai ales în cazul unei piețe de capital emergente precum cea din România.
Studiul „Comportamentul de economisire și investiție în rândul populației din România în context european” a fost realizat cu scopul de a oferi o perspectivă clară asupra caracteristicilor care modelează deciziile financiare de zi cu zi ale românilor. Datele colectate pentru acest studiu provin din surse credibile, acestea au inclus eşantioane oficiale, statistici naționale și europene, precum și studii realizate de instituții financiare de renume, de exemplu OeNB Euro Survey, Institutul Național de Statistică, Autoritatea pentru Supraveghere Financiară și Flash Eurobarometer FL525. Aceste date au fost analizate utilizând tehnici econometrice avansate, menite să asigure un grad înalt de precizie și relevanță în interpretarea rezultatelor.
