Suprataxarea contractelor part-time vine și cu birocrație. Angajații trebuie să depună lunar, la fiecare angajator, declarații pe propria răspundere

Angajații care lucrează part-time la mai mulți angajatori vor fi obligați să depună, lunar, la fiecare dintre aceștia, o declarație pe propria răspundere care să ilustreze că au mai multe contracte cu normă parțială. Obligația a fost stabilită de Ministerul Finanțelor printr-o procedură, după ce a introdus taxarea la nivelul salariului minim a contractelor part-time, chiar dacă angajații încasează mai puțini bani.

Astfel, salariatul care realizează în cursul aceleiaşi luni venituri din salarii sau asimilate salariilor în baza a două sau mai multe contracte individuale de muncă, iar baza lunară de calcul cumulată aferentă acestora este cel puțin egală cu nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare în luna pentru care au fost realizate, are obligația de a depune, la fiecare angajator, o declarație pe propria răspundere din care să rezulte că se află în această situație.

Prin excepţie, în cazul în care la unul dintre angajatori, baza lunară de calcul a contribuţiei de asigurări sociale şi a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate aferentă veniturilor realizate din salarii şi asimilate salariilor, corespunzătoare numărului de zile lucrate în lună, este cel puţin egală cu salariul minim brut pe ţară garantat în plată, salariații nu au obligaţia depunerii declaraţiei pe propria răspundere la angajatorul/plătitorul respectiv.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Termenul de depunere a declarației pe propria răspundere la fiecare angajator, este lunar, până la data de 5 a lunii următoare celei pentru care se constituite drepturile salariale, pe perioada în care care salariatul se află în această situație.

Angajatorul este obligat să înregistreze și să țină evidența acestor declarații.

În cazul în care salariaţii nu depun declaraţia pe propria răspundere, fiecare angajator stabileşte contribuţia de asigurări sociale şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate la nivelul salariului minim brut pe ţară corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună în care contractul a fost activ, dacă baza de calcul aferentă venitului realizat, determinată potrivit regulilor specifice fiecărei contribuții se situează sub nivelul salariului lunar minim brut pe țară garantat în plată.

În această situație, salariatului i se rețin contribuțiile la nivelul bazei de calcul aferentă venitului realizat, iar fiecare angajator suportă diferența de contribuții calculate la nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată.

Modelul declarației pe propria răspundere poate fi găsit la finalul acestui document.

Exemple

Exemplul 1

O persoană fizică încheie un contract individual de muncă cu normă întreagă cu societatea A şi un contract cu timp parţial cu societatea B. Contractele sunt active toată luna.

Pentru activitatea desfăşurată la angajatorul A, persoana fizică realizează un venit brut lunar de 2.550 lei, iar la angajatorul B, un venit brut lunar de 400 lei.

Baza lunară de calcul cumulată, determinată potrivit regulilor specifice fiecărei contribuții este de 2.950 lei (2.550 lei + 400 lei), iar nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată este de 2.550 lei.

Prin compararea bazei lunare de calcul cumulată, în valoare de 2.950 lei, cu nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată de 2.550 lei, rezultă că baza lunară de calcul cumulată din cele două contracte individuale de muncă este mai mare decât salariul minim brut pe ţară garantat în plată.

În acest caz, persoana fizică depune declaraţia pe propria răspundere numai la angajatorul B, întrucât la angajatorul A baza lunară de calcul a contribuțiilor datorate de acesta este egală cu salariul minim brut pe ţară garantat în plată (2.550 lei).

La fiecare angajator, salariatul datorează contribuţia de asigurări sociale şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate la nivelul bazei lunare de calcul determinată potrivit regulilor specifice fiecărei contribuții, respectiv la angajatorul A la 2.550 lei, iar la angajatorul B la 400 lei.

Exemplul 2

O persoană fizică încheie începând cu data de 1 septembrie 2022 trei contracte individuale de muncă cu timp parţial, cu societăţile A, B şi C, contractele fiind active întreaga lună.

Pentru activitatea desfăşurată, salariatul realizează următorul venit brut în lună:

– de la angajatorul A, suma de 800 lei;

– de la angajatorul B, suma de 900 lei;

– de la angajatorul C, suma de 1.000 lei.

Baza lunară de calcul cumulată, determinată potrivit regulilor specifice fiecărei contribuții este de 2.700 lei (800 lei + 900 lei + 1.000 lei), iar nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată este de 2.550 lei.

Prin compararea bazei lunare de calcul cumulată, în valoare de 2.700 lei, cu nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată de 2.550 lei rezultă că baza lunară de calcul cumulată este peste nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată.

În acest caz, salariatul depune declaraţia pe propria răspundere la fiecare angajator.

Astfel, salariatul datorează, la fiecare angajator, contribuţia de asigurări sociale şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate, la nivelul bazei lunare de calcul determinată potrivit regulilor specifice fiecărei contribuții.

Exemplul 3

O persoană fizică încheie un contract individual de muncă cu normă întreagă cu societatea A şi un contract cu timp parţial cu societatea B.

În cursul lunii septembrie 2022, persoana fizică lucrează 10 zile, restul de 12 zile lucrătoare din lună, contractele individuale de muncă sunt suspendate, potrivit legii.

Salariatul primeşte, pentru cele 10 zile lucrate, de la angajatorul A un venit brut de 1.250 lei, iar de la angajatorul B un venit brut de 1.000 lei.

Baza lunară de calcul cumulată, determinată potrivit regulilor specifice fiecărei contribuții aferentă zilelor lucrate este de 2.250 lei (1.250 lei + 1.000 lei), iar nivelul salariului minim brut garantat în plată aferent zilelor lucrate în care contractele au fost active este de 1.159 lei (2.550 lei: 22 zile lucrătoare în lună x 10 zile lucrate).

Prin compararea bazei lunare de calcul cumulată, în valoare de 2.250 lei, cu nivelul salariului minim brut garantat în plată aferent zilelor lucrate rezultă că baza lunară de calcul cumulată este mai mare decât nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată aferent zilelor lucrate în care contractele au fost active (1.159 lei).

În acest caz, persoana fizică depune declaraţia pe propria răspundere la angajatorul B. Astfel, ambii angajatori stabilesc și rețin contribuţia de asigurări sociale şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate la nivelul bazei lunare de calcul determinată potrivit regulilor specifice fiecărei contribuții, respectiv la 1.250 lei, în cazul angajatorului A, şi la 1.000 lei, în cazul angajatorului B.

Exemplul 4

O persoană fizică încheie începând cu data de 1 august 2022 un contract individual de muncă cu timp partial (4 ore/zi) cu societatea A și un alt contract individual de muncă cu timp partial (4 orez/zi) cu o societatea B care desfășoară activități în sectorul agricol și în industria alimentară. Ambele contracte sunt active întreaga lună.

Pentru activitatea desfăşurată, salariatul realizează venituri din salarii și asimilate salariilor, astfel:

– de la angajatorul A, suma de 1.100 lei;

– de la angajatorul B, suma de 1.500 lei;

Prin compararea bazei lunare de calcul cumulată, în valoare de 2.600 lei (1.100 lei + 1.500 lei), cu nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată (2.550 lei) rezultă baza lunară de calcul cumulată este peste nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată.

În acest caz, salariatul depune la fiecare angajator declaraţia pe propria răspundere.

Astfel, fiecare angajator reține și plătește, contribuţia de asigurări sociale şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate, la nivelul bazei lunare de calcul determinată potrivit regulilor specifice fiecărei contribuții.