SURSE: Bogdan Mîndrescu va conduce Aeroporturi București timp de 4 ani / Compania urmează să deruleze cea mai mare lucrare de infrastructură aeroportuară din România

Bogdan Mîndrescu, un influent secretar de stat în Ministerul Transporturilor, va conduce Compania Națională Aeroporturi București (CNAB), care operează Aeroportul Otopeni și Aeroportul Băneasa, conform informațiilor Economedia. El a fost ales printr-o procedură de selecție. Mîndrescu a mai condus această instituție și și-a dat demisia după nereguli descoperite de Corpul de Control.

Recent a avut loc procedura de selecție a conducerii CNAB pentru următorii patru ani, printr-o procedură de selecție în baza ordonanței privind guvernanța corporativă, care are ca scop selecția de șefi profesioniști.

Bogdan Mîndrescu a fost favorit să preia conducerea CNAB.

Sursele Economedia spuneau anterior că procedura a fost secretizată, iar numele candidaților au fost secretizate chiar și pentru membrii Consiliului de Administrație care nu sunt membri în Comitetul de Nominalizare și Remunerare, spun sursele Economedia.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

„Totul indică o aranjare a concursului pentru cineva foarte important, pentru membrii numiți politic, mai ales pentru Eduard Bachide și Georgeta Bumbac”, mai afirmau sursele.

Bogdan Mîndrescu este în prezent secretar de stat în Ministerul Transporturilor, după ce anterior a fost consilier al ministrului Fondurilor Europene (mandatul lui Marcel Boloș). El a mai fost director general al CNAB în perioada 2017-2018, iar anterior a fost președinte și vicepreședinte al consiliului de administrație, director de cabinet și director de cabinet secretar de stat în Ministerul Transporturilor. Mîndrescu a mai fost membru al consiliului de administrație al Registrului Auto Român, dar și consultant la cabinetul președintelui al directorului general al SRTv.

În 2018, Mîndrescu, care avea atunci 28 de ani, şi-a dat demisia de la conducerea CNAB, după ce Corpul de control al premierului a descoperit o serie de nereguli, printre care lipsa investiţiilor, falsuri în înscrisuri şi remunerări ilegale.

Adevărul scria atunci că Mîndrescu a fost susținut de către PSD Buzău și Marcel Ciolacu.

O lună mai târziu, Bogdan Mîndrescu a fost numit de Guvernul Dăncilă în Compania Naţională pentru Administrarea Porturilor Maritime, cu sprijinul baronului de Constanţa Felix Stroe, sub care fusese numit la Aeroporturi în perioada când au fost descoperite neregulile grave.

Mîndrescu a mai fost consultant în România pentru compania Inspur Shandong Group din China, controlată de Partidul Comunist Chinez. În timp ce acorda consultanță companiei din China, Bogdan Mîndrescu era șeful de cabinet a lui Răzvan Cuc, în mandatul acestuia de la Transporturi, scrie Newsweek.ro.

Mîndrescu a absolvit Facultatea de Administrație și Afaceri de la Universitatea București (2009), apoi studii de Management în Dezvoltare Rurală și Agroturism la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară (2011), un master de integrare și afaceri europene la Universitatea Dimitrie Cantemir (2011), Facultatea de Drept de la Universitatea Dimitrie Cantemir (2016), un master în management aeronautic (2016 – 2021) și Teologie Ortodoxă Pastorală, la Facultatea de Teologie de la Universitatea Ovidius din Constanța (2023 – prezent).

Georgeta Bumbac este fina baronului PSD Felix Stroe, anterior ea mai fiind administrator la Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti. Georgeta Bumbac, funcţionar public de peste 20 de ani, şi trecută pe la Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazu” a fost promovată de Viorica Dăncilă.

Eduard Bachide este secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale.

Cea mai mare lucrare de infrastructură aeroportuară din România

Viitorul director general al CNAB va coordona cea mai mare lucrare de infrastructură aeroportuară din România, noul terminal al Aeroportului “Henri Coandă”, pentru care doar serviciile de proiectare costă 40 de milioane de euro.

Compania Națională Aeroporturi București a lansat în aprilie licitația de proiectare a noului Terminal.

Principalul obiectiv al acestui proiect este realizarea unui nou Terminal de pasageri cu toate facilitățile necesare, cu o suprafață de aproximativ 176.000 mp, care să acomodeze un trafic prognozat pentru anul 2040 de 30 milioane pasageri/an (traficul de pasageri la orele de vârf în noul terminal va putea ajunge la 6.500 de pasageri/oră).

Viziunea CNAB pentru noua infrastructură este, conform companiei: aeroport individualizat la nivel internațional; aeroport smart prin utilizarea tehnologiilor moderne AI, IoT, BMS etc; aeroport eficient – fluxuri optime pentru pasageri, bagaje, aeronave, autovehicule, echipamente; siguranță și securitate prin utilizarea tehnologiilor avansate; experiența pasagerilor – spații confortabile, fluxuri intuitive, spații diverse pentru food & beverages, shopping, lounges; sustenabilitate și reziliență – soluții eficiente energetic, utilizarea de tehnologii verzi cu impact minim asupra mediului (de exemplu: reutilizarea apei de ploaie); soluții care să conducă la conceptul de „healthy building” (fluxuri pasageri, calitatea aerului, materialele utilizate, soluții HVAC, fără zgomot interior, cu lumină naturală, tehnologie digitală etc).

“Terminalul va fi proiectat la nivelul celor mai înalte standarde aeroportuare pentru trafic Schengen – Non Schengen, cu zone generoase de Sosiri, Plecări și de tranzit sau transfer al pasagerilor”, transmite CNAB.

Terminalul va fi realizat modular, ceea ce va permite punerea etapizată în exploatare.

Facilitățile noului terminal: minimum 48 de standuri noi de parcare aeronave; minimum 20 de punți de îmbarcare; spații generoase pentru pasageri, sisteme moderne de benzi de bagaje (sosiri și plecări), echipamente de control de securitate, fluxuri separate pentru aprovizionare, sisteme pentru informarea pasagerilor, iluminare ambientală, acustică optimă, climatizare eficientă și semnalizare intuitivă, saloane de protocol pentru clienții companiilor aeriene, saloane VIP, zone diverse de comerț, toate dimensionate pentru a realiza ”IATA Optimum Level of Service”.

Aeronavele vor dispune de noi căi de rulare moderne, pe o nouă infrastructură aeroportuară.

Alte facilități care vor fi realizate: turn de control, remiză PSI, zone pentru handling, clădiri administrative, stații de transformare, stații de epurare a apelor, parcări auto pentru autovehiculele pasagerilor.

Se va realiza inclusiv o rețea complexă de drumuri de acces în zonele de landside și airside, pentru asigurarea conexiunilor rutiere, cu drumuri și pasaje subterane, între Terminalul actual și viitorul Terminal.

Terminalul va dispune de stații moderne de taxi și de transport public de călători, dar și de zone speciale pentru autocare, create pentru a evita congestiile de trafic.

Noul Terminal va fi conectat la infrastructura rutieră și la cea feroviară.

Având în vedere complexitatea proiectului, proiectantul trebuie să utilizeze Building Information Modeling în procesul de proiectare.

Programul strategic are în vedere, într-o etapă ulterioară, dezvoltarea infrastructurii aeroportuare necesare prelucrării traficului de mărfuri şi poştă, prin realizarea unei platforme multimodale cargo, precum și prin crearea unui parc tehnologic high tech pentru dezvoltarea activităţilor conexe transportului aerian.