Sursa foto: Pixabay
Guvernul a reintrodus suprataxarea contractelor de muncă part-time la nivelul salarialului minim cu program de 8 ore, chiar dacă angajații lucrează mai puțin de atât. Acest lucru a dus la încetarea a numeroase contracte part-time în ultima lună, de când măsura a fost inițial anunțată și, mai ales, în ultimele două zile, de când ea a intrat în vigoare, contracte care au fost doar parțial suplinite de contractele cu normă întreagă încheiate în aceeași perioadă. Despre acest subiect a scris inițial Euronews, care însă a prezentat doar date parțiale, exclusiv despre contractele part-time.
Numărul de contracte cu normă parțială de lucru (part-time) a ajuns la 994.958 în data de 2 august 2022, conform celor mai recente date transmise de Inspecția Muncii la solicitarea Economedia. Numărul este cu peste 35.000 mai mic decât la 31 iulie și cu 126.000 mai mic decât la 30 iunie.
Cele mai multe contracte încetate sunt cele ale angajaților cu normă de lucru de 4 ore și de 2 ore, în timp ce numărul celor angajați cu 5, 6 sau 7 ore, unde angajatorii plăteau deja taxe apropiate de cele pentru salariul minim, nu au scăzut semnificativ.
(Click pe imagine pentru a o mări)
Reamintim că măsura de supraimpozitare a contractelor part-time a fost anunțată inițial în data de 5 iulie, când Guvernul a publicat prima variantă a pachetului de măsuri fiscale, care au intrat în vigoare parțial la 1 august și restul sunt programate pentru 1 ianuarie 2023.
Scăderea numărului de contracte part-time poate avea mai multe explicații: fie unele contracte part-time au fost stabilite pe o perioadă determinată și acum au ajuns la final, fie unul sau mai multe contracte part-time au fost încetate pentru a încheia în schimb un contract cu normă întreagă de lucru, fie angajatorul a renunțat pur și simplu la angajatorul part-time.
Însă analizând cifrele privind contractele de muncă cu normă întreagă, vedem că numărul acesta nu a crescut invers proporțional cu numărul de contracte part-time ajunse la final. Mai precis, numărul de contracte cu normă întreagă a crescut cu numai 20.000 de la 31 iulie până în data de 2 august și cu sub 95.000 de la 30 iunie până în prezent, mai arată datele transmise de Inspecția Muncii. Iar aceste date includ, desigur, și alte noi angajări, nu doar contractele part-time care ar putea fi convertite în contracte-full time.
Per total, numărul de contracte de muncă din economie a scăzut cu 14.500 în ultimele trei zile și cu peste 31.000 în ultima lună, mai arată datele transmise de Inspecția Muncii.
Mediul de afaceri a avertizat că vor avea loc concedieri
Reamintim că Guvernul a decis că, de la 1 august, angajatorii care au angajați part-time (cu normă parțială de lucru) trebuie să plătească la stat contribuții sociale (contribuția de asigurări sociale și contribuția de asigurări sociale de sănătate) la nivelul salariului minim brut pe țară, chiar dacă veniturile încasate de angajat sunt sub nivelul salariului minim brut. Valentina Saygo, expert contabil, a venit și cu un exemplu concret: pentru un contract de muncă cu 4 ore și salariul minim pe economie, taxele privind CAS și CASS vor crește de la 447 lei la 893 lei.
Analiștii, consultanții fiscali și mediul de afaceri au avertizat dinainte că această măsură va duce la concedieri în rândul angajaților part-time.
Aproape 60% din companiile cu angajați part-time au afirmat că vor recurge la concedieri, în timp ce 19,9% vor suporta plata contribuțiilor din veniturile firmei, iar alți 13,9% vor păstra angajații cu normă parțială, dar vor mări salariile la nivelul salariului minim, conform unui sondaj derulat de Consiliul Național al Întreprinderilor Mici și Mijlocii din România. Dintre cei care au spus că vor face concedieri, 47,7% au evidențiat că vor renunța la toți angajații part-time, în timp ce 26,1% vor renunța la 1 angajat, iar 22,5% vor concedia între 2 și 5 angajați.
Și Camera Consultanților Fiscali (CCF) a criticat reintroducerea, prin noile măsuri fiscale, a suprataxării contactelor part-time, afirmând că măsura va duce la încetarea unui număr semnificativ de contracte de muncă și încurajează munca „la negru”.
Consultantul fiscal Valentina Saygo susținea, pe blogul său, că aceasta nu este o măsură bună pentru a eradica munca subdeclarată și este cu atât mai rea în vremuri de recesiune.
USR afirma că Guvernul va pune angajații să vină cu bani de acasă, din cauză că taxează contractele cu normă parțială de muncă la nivelul salariului minim pe economie. USR afirma că, la 1 iulie, România avea 1.116.281 contracte part-time. Dintre acestea, 412.798 erau dublate de alte contracte, caz în care angajații vor fi exceptați de la suprataxare. Însă sute de mii de angajați pe fracții de normă vor plăti contribuții la salariul întreg, afirmă USR.