Sursa foto: Pexels.com
Piața terenurilor din București trece printr-o perioadă de transformări semnificative care sunt influențate de un mix de factori printre care dezvoltarea infrastructurii, reglementările urbanistice stricte și necesitatea regenerării urbane.
Complexitatea procesului de aprobare în București și rețeaua de infrastructură îi fac pe dezvoltatori să își îndrepte atenția spre orașele-satelit și zonele limitrofe. Lucru care duce la o migrație demografică semnificativă ce este reflectată prin creșterea rapidă a numărului de locuitori în aceste zone, conform unui comunicat de presă al companiei.
„Proiectele de infrastructură, precum drumurile radiale și extinderea rețelei de metrou, vor genera rapid noi oportunități de dezvoltare, în special în sectorul rezidențial și comercial. Dezvoltatorii deja prospectează intens zonele aflate de-a lungul acestor drumuri, speculând conectivitatea sporită pe care o vor aduce. Axa Chitila-Mogoșoaia și Corbeanca-Balotești, deja atractivă, va beneficia semnificativ de pe urma unei accesibilități îmbunătățite, consolidându-și potențialul pentru noi investiții imobiliare. Acestea vor fi și zonele unde prețurile vor crește în perioada următoare, pe fondul cererii crescute” a declarat Flavius Pop, Senior Consultant Transaction Advisory în cadrul iO Partners.
Avantajele terenurilor din București
Un aspect important al pieței terenurilor din București îl reprezintă fostele platforme industriale, care prin prezența lor vastă în spațiul urban oferă oportunități de dezvoltare. În București există aproximativ 1.580 de hectare de foste platforme industriale, care reprezintă aproximativ 7% din suprafața totală a orașului. Însă, majoritatea dintre ele sunt dezafectate sau cu activitate redusă.
Cu toate acestea ele dispun de avantaje evidente: locații strategice, infrastructură preexistentă (apă, canalizare, electricitate) și acces facil la arterele principale de trafic. Suprafața lor extinsă elimină necesitatea de comasare a terenurilor și simplifică procesul de planificare pentru proiecte viitoare.
În țările vestice aceste tipologii de terenuri sunt printre cele mai căutate, de aceea implicarea autorităților locale este esențială.
Prioritizarea acestor inițiative ar putea contribui semnificativ la revitalizarea orașului și la crearea unui mediu mai bine adaptat nevoilor actuale, prin produse rezidențiale sau comerciale.
Avizele și dezvoltatorii
Totodată, pe fondul dificultății obținerii avizelor pentru proiectele mai mari, tot mai mulți dezvoltatori aleg să achiziționeze terenuri de dimensiuni mai mici de 3.000 mp. Acestea au un statut diferit de avizare fără a fi necesară elaborarea unui plan urbanistic zonal (PUZ). Lucru care implicit favorizează dezvoltări mai mici.
Dezvoltatorii orientați spre produse de nișă își concentrează atenția asupra terenurilor situate cât mai aproape de zona centrală, dar care se află în afara Zonelor Protejate. Această alegere le permite să păstreze accesul facil la infrastructură și atractivitatea oferite de proximitatea centrului orașului.
Cât mai costă un teren în București?
În prezent, prețurile terenurilor și-au păstrat trendul ascendent și au înregistrat o creștere anuală cuprinsă între 8-10% la terenurile neautorizate și 20-25% creștere la terenuri autorizate, unde proprietarii au rămas ferm în așteptările lor, cu toate că dezvoltatorii manifestă o anumită prudență în investiții. Această prudența accentuată a investitorilor a stimulat interesul pentru parteneriatele de tip joint venture, care oferă o soluție eficientă în distribuirea costurilor și reducerea riscurilor financiare.
În cadrul acestor parteneriate, proprietarul contribuie cu terenul, în timp ce investitorii se ocupă de dezvoltarea proiectului, evitând blocarea unor sume semnificative în achiziția terenului. Valoarea terenului este compensată fie prin alocarea unui număr de metri pătrați din viitoarea construcție, fie printr-o combinație între bani și metri pătrați, oferind astfel flexibilitate ambelor părți și facilitând realizarea proiectelor de amploare. Un nou element pe piață, încă timid, dar mai bine conturat față de anii precedenți, este reliefat in cererea pentru dezvoltarea de centre de date. Solicitarile în acest sens câștigă teren, alimentate de nevoia tot mai mare pentru servicii digitale, migrarea companiilor către cloud și expansiunea industriei IT&C.
România, cu o poziție geografică strategică în Europa de Est și costuri operaționale mai reduse comparativ cu piețele occidentale, devine un punct de interes pentru investitori și operatori de centre de date.
Principalele orașe în care se concentrează cererea sunt București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara, având infrastructură și forță de muncă calificată adecvate, precum și conectivitate la rețelele regionale de internet. Operatorii de centre de date preferă terenurile din zonele periurbane, astfel încât să minimizeze costurile și să faciliteze extinderea ulterioară, în special în locații cu acces la surse de energie și rețele redundante. Această creștere vine ca rezultat al presiunii suplimentare generate de comerțul electronic accelerat, platformele de streaming și serviciile de jocuri, iar acest lucru face centrele de date un activ strategic pentru dezvoltatorii imobiliari.
