The Economist: Cele mai bune țări în care femeile pot avea un job

Suedia este cea mai bună țară în care o femeie poate să aibă un job, în clasamentul realizat de publicația The Economist, care analizează condițiile de muncă ale femeilor în 29 de țări membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

Suedia a reușit în 2025 să detroneze Islanda, care câștigase acest titlu în ultimii doi ani consecutivi. La polul opus, Coreea de Sud a reușit să depășească ultima poziție din clasament pentru prima dată și a lăsat Turcia să ocupe ultimul loc, potrivit indicelui „glass-ceiling”, pe baza căruia se realizează anual acest clasament realizat de The Economist.

Topul țărilor unde femeile duc o viață bună din punct de vedere profesional

1. Suedia
2. Islanda
3. Finlanda
4. Norvegia
5. Franța
6. Noua Zeelandă
7. Portugalia
8. Spania
9. Danemarca
10. Australia
11. Belgia
12. Austria
13. Polonia
14. Marea Britanie
15. Canada
16. Italia
17. Slovacia
18. Irlanda
19. Grecia
20. Statele Unite ale Americii
21. Olanda
22. Germania
23. Israel
24. Ungaria
25. Republica Cehă
26. Elveția
27. Japonia
28. Coreea de Sud
29. Turcia

Indicele „glass-ceiling” măsoară zece factori esențiali pentru evaluarea locului femeilor în economia fiecărei țări, printre care participarea la forța de muncă, diferențele salariale, concediul parental plătit și reprezentarea femeilor în poziții de conducere și politică.

Analize Economedia

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

GRAFIC Mii de angajați își pierd locul de muncă la început de 2025, după o creștere de 50% a concedierilor în 2024 / Harta concedierilor colective din România: cele mai afectate județe și sectoare

ANALIZĂ Peisaj din sectorul industrial, într-un an care a început cu reorganizări și concedieri în fabrici. Consultanți: Companiile sunt interesate de reducerea spațiilor și optimizare/ Unii jucători și-au diminuat suprafețele sau au renunțat la unități, dar vin și jucători noi

ANALIZĂ Cât a alocat statul și cât a cheltuit Armata română în ultimii ani pentru apărare. Pregătirile României nu s-au ridicat la nivelul țărilor NATO și UE din regiune

GRAFIC. Cum arată cheltuielile, veniturile și impozitele din România față de cele ale vecinilor din UE. Analiză Romanian Economic Monitor: Instabilitatea politică internă și presiunile economice externe, provocările semnificative pentru bugetul pe 2025

Analiză. Șantierele sportului în 2024: Peste 100 de proiecte, de sute de milioane de lei, au fost finalizate anul trecut. Care sunt cele mai mari investiții în derulare în acest an?

La vremuri noi tot noi: Posturi importante din companii sau agenții de sub umbrela statului, ocupate de clienți vechi ai funcțiilor publice

FOTO Topul aeroporturilor din România în funcție de trafic și inaugurările de proiecte noi așteptate în 2025

ANALIZĂ Bilanț „negru” în companiile prezente în România: Concedieri pe bandă rulantă chiar de la început de an

Cum se conturează piața IT în 2025? Andrei Kelemen, CEO al clusterului Cluj IT: An de tranziție, cu posibile noi concedieri, mai puține angajări, dar și oportunități/ Bianca Muntean, Transilvania IT: “Inovarea devine nu doar o opțiune, ci o necesitate. Va fi anul în care accentul trebuie să cadă pe dezvoltarea de produse proprii”

Cum se prefigurează 2025 pe piața muncii? Previziunile platformelor de job-uri: Vor fi foarte căutați specialiștii în AI, muncitorii calificați, inginerii/ Scăderi de salarii pentru sectoarele rămase fără facilități fiscale

ANALIZĂ. Antreprenori români în expansiune: Marile achiziții ale capitalului românesc din 2024 în țară și în regiune

GRAFIC Calendarul economic al anului. Evenimente și date-cheie în 2024: Încetinirea creșterii economice, deficit bugetar major, cea mai mare inflație din UE, dar încetinită, alegeri cu impact în economie și, pe final, o ordonanță care afectează puternic mediul de afaceri/ Am intrat în Schengen, am depășit Ungaria și am ajuns Polonia la un indicator important

Ce lucruri bune s-au întâmplat în economia României în 2024: Număr record de kilometri de autostrăzi inaugurate, intrăm în sfârșit în Schengen

ANALIZĂ 2024, an de miliarde pe piața de fuziuni și achiziții. Tranzacții majore în retail, energie și sectorul bancar, și chiar și în fotbal: Mega Image, Banca Transilvania și MVM, o parte dintre actorii care marchează achiziții semnificative

ANALIZĂ. Topul companiilor de bricolaj din România / O să reușească Altex să schimbe regulile jocului în 2025 după ce va achiziționa retailerul de bricolaj Brico Dépôt România?

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Datele din acest an arată că țările nordice continuă să fie cele mai favorabile pentru femei datorită politicilor progresiste ce privesc egalitatea de gen și sprijinirea părinților care lucrează.

Educația și locurile de muncă

Femeile continuă să obțină diplome universitare într-un ritm mai ridicat decât bărbații.

Anul trecut, 45% dintre femei aveau o diplomă, comparativ cu 36,9% dintre bărbați – un decalaj puțin mai mare decât în anul 2023. În ultimul deceniu, aproximativ o treime dintre persoanele care au susținut GMAT, examenul de factor de admitere la un MBA, au fost femei. În 2024, acest procent a crescut modest, ajungând la 36%, datorită creșterilor înregistrate în Finlanda, Estonia și Noua Zeelandă.

Cu toate acestea, această tendință nu s-a tradus într-o prezență egală pe piața muncii. Rata de angajare a femeilor în 2024 a fost de circa 66,6%, față de 81% în rândul bărbaților, cu variații semnificative între țări: în Islanda și Suedia, peste 82% dintre femei sunt angajate, în timp ce în Italia doar 58% lucrează.

Discrepanțele salariale și reprezentarea femeilor în funcții de conducere

În pofida progreselor în educație, femeile câștigă în medie cu 11,4% mai puțin decât bărbații în țările OCDE, iar în unele state, cum ar fi Australia și Japonia, decalajul salarial s-a accentuat.

Ponderea femeilor în consiliile de administrație ale întreprinderilor a crescut de la 21% în 2016 la 33% în prezent. În Noua Zeelandă, Franța și Marea Britanie, femeile dețin în prezent aproape același număr de posturi în consiliile de administrație ca bărbații.

Progresul femeilor în politică

Reprezentarea în politică este, de asemenea, în creștere în cadrul OCDE. După extravaganța alegerilor de anul trecut, ponderea femeilor în parlamente a depășit 34% pentru prima dată în istoria indicelui. În Marea Britanie, alegerea a încă 43 de femei deputate în iulie 2024 a ridicat ponderea acestora de la 35 % la 41 %. Doar 16% dintre parlamentarii japonezi sunt femei, deși acesta este un record pentru țară.

Impactul întemeierii unei familii asupra carierei femeilor

Dat fiind că mamele continuă să se ocupe de cele mai multe sarcini legate de îngrijirea copiilor, un concediu parental generos și servicii de îngrijire a copiilor la prețuri accesibile pot spori semnificativ participarea lor la forța de muncă.

America înregistrează rezultate deosebit de slabe, aceasta fiind singura țară bogată care nu oferă niciun concediu parental obligatoriu la nivel național, iar cheltuielile pentru îngrijirea copiilor depășesc 30% din salariul mediu. Doar Noua Zeelandă și Elveția au costuri relative mai mari, de 37% și, respectiv, 49%.

De asemenea, există politici mai generoase în Ungaria și Slovacia, unde mamele primesc echivalentul unui concediu complet plătit timp de 79 de săptămâni și, respectiv, 69 de săptămâni.

Totodată, concediul pentru tați este important, deoarece împiedică companiile să discrimineze femeile și contribuie la împărțirea sarcinilor legate de îngrijirea copiilor. Japonia și Coreea de Sud au cele mai generoase politici privind concediul de paternitate din OCDE.

Cu toate acestea, puțini proaspeți tați aleg să rămână acasă.

Indicele glass-ceiling oferă o imagine generală și imperfectă a forței de muncă care ajută la evidențierea în timp a performanțelor țărilor cu privire la un grup coerent de indicatori. Deși femeile încă se luptă să spargă plafonul de sticlă, majoritatea țărilor înregistrează cel puțin o schimbare în bine.