Trenul Metropolitan Bucureşti costă aproape 600 de milioane de euro. Metroul de suprafaţă va circula din 2024, dar tot cu trenuri vechi / Întreg inelul feroviar al Capitalei va fi redeschis pentru trenurile de călători

Hartă tren Metropolitan

Trenul Metropolitan Bucureşti va circula din 2024 pentru început, ca un proiect pilot şi cu garnituri vechi din actualul parc de material rulant de la CFR Călători, pentru că încă nu sunt semnate contractele de achiziţie a noilor trenuri, a anunţat astăzi Ştefan Roşeanu, coordonatorul proiectului, consilier la Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București – Ilfov (TPBI).

Trenul Metropolitan sau „metroul de suprafaţă” este o investiţie estimată la 570 de milioane de euro şi va cuprinde 16 linii de tren cu o lungime totală de 545 km. Din cele 570 de milioane de euro, cea mai mare parte – 400 de milioane de euro – reprezintă achiziţia de material rulant, în timp ce aproximativ 170 de milioane de euro reprezintă investiţiile în sistemele de infrastructură.

Proiectul Trenului Metropolitan este corelat cu programele pe care le derulează şi CFR Infrastructură pentru modernizarea complexului feroviar Bucureşti şi mai ales redeschiderea inelului feroviar al Capitalei pentru trenurile de călători.

„La momentul în care terminăm investiţiile corelat cu CFR Infrastructură, serviciul va fi pe întreg inelul feroviar, deci pe toţi cei 70 – 80 de km. ai inelului feroviar. Acesta este obiectivul, vorbim de o reţea existentă, în mare parte este deja utilizabilă. Pe unele porţiuni avem însă lucrări ceva mai complicate de făcut. Pentru introducerea serviciului de tren metropolitan, noi estimăm, respectând cadrul legal european şi naţional, că primele servicii vor fi la sfârşitul anului 2023 – început de 2024, vedem care servicii vor fi într-o primă fază. Timpul de livrare pentru trenurile noi este prea scurt între sfârşitul lui 2021 şi aceea perioadă. Dacă lucrurile merg bine, trenuri noi ar trebui să apară prin 2025-2026”, a explicat Roşeanu (n.r. Ştefan Roşeanu este fost director general CFR Călători în 2012).

Trenul Metropolitan reprezintă un proiect care încearcă să rezolve problema circulaţiei şi a transportului în comun în Bucureşti, a explicat Primarul General, Nicuşor Dan.

„Înseamnă un metrou, practic, care circulă la suprafaţă, cu toate avantajele pe care le are metroul, cu avantajul că avem deja infrastructura CFR existentă. Înseamnă că dacă locuieşti în Ilfov şi lucrezi în Bucureşti, poţi să îţi laşi maşina la un parc&ride, te urci în trenul metropolitan şi cobori la Gara de Nord, sau în Pipera, sau la Gara Obor, sau la Afi Cotroceni. Asta înseamnă, evident, o scurtare a timpilor pentru fiecare dintre noi şi înseamnă implicit o reducere a poluarii aerului. Pe scurt, ăsta este trenul metropolitan, un proiect extrem de ambiţios, dar care, cum am spus, încearcă să rezolve problema de structură şi nu chestiuni punctuale”, a spus Nicuşor Dan.

Public ţintă: 260 mii de călători/95 de lei abonamentul lunar

Potrivit proiectului oficial, Trenul Metropolitan ar urma să deservească aproximativ 260 de mii de călători, adică 10% din populaţia de 2,6 milioane de persoane a Capitalei, iar preţul unui abonament lunar va fi de 95 de lei.

Foto: Trenul metropolitan (sursa: Facebook / Nicusor Dan)

Investiţii preconizate:

  • Modernizare stații (peroane, pasaje pietonale, clădiri, ITS,
    regenerare urbană);
  • Construcție stații noi;
  • Modernizare treceri la nivel;
  • Construcție pasaje rutiere denivelate;
  • Creșterea capacității feroviare (modernizare aparate de cale, introducere de aparate de cale noi, modernizare bretele etc.);
  • Lucrări de construcție linie nouă;
  • Lucrări de reînnoire/modernizare cale de rulare;
  • Investiții în sisteme și subsisteme destinate tracțiunii ce asigură neutralitatea climatică (ca de exemplu, dar fără a se limita la sisteme
    de catenară și stații transformare electrică);
  • Achiziții material rulant în tracțiune electrică

18 servicii cu 16 linii:

(1) Gara de Vest – Răzoare – Progresu – Jilava – Vidra;

(2) Gara de Nord – Gara de Vest – Progresul – Veseliei;

(3) Gara de Nord – Pantelimon – Progresul – Veseliei;

(4) Gara Obor – Chiajna – Gara de Vest – Cotroceni;

(5) Gara Obor – Jilava – Gara de Vest – Cotroceni;

(6) Orbital București;

(7) Gara de Nord – Aeroport T1;

(8) Gara Obor – Aeroport T1;

(9) Gara Obor – Gara Băneasa – Aeroport T1;

(10) Gara Obor – Tunari – Aeroport T1;

(11) Gara de Nord – Aeroport T2;

(12) Gara de Nord – Chitila – Scroviștea;

(13) Gara Obor – Brănești – Islaz;

(14) Gara de Nord – Chiajna – Domnești;

(15) Gara de Nord – Chitila – Săbăreni;

(16) Gara de Nord – Mogoșoaia – Grădiștea;

(17) Gara de Nord – Căciulați – Snagov;

(18) Titan Sud – Tânganu.

Comentarii

  1. Nu cred in fantasmagoia asta!
    Sunt 18 sau 12 trasee sau se suprapun intentionat?
    De ce mai e aici si Gara de Nord -Aeroport T1?
    Nu mai exista?
    Sau:
    (8) Gara Obor – Aeroport T1;
    (9) Gara Obor – Gara Băneasa – Aeroport T1.
    Daca era numai pct 9 nu mai scriam 2 randuri la schema asta ceferista de aburire?
    Calitate nu cantitate ca poporul o sa creada ca faceti trasee noi!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.