Sursa foto: Ionel Scriosteanu
Ministerul Transporturilor aprobă din nou indicatorii tehnico-economici pentru pentru achiziția a 58 de trenuri noi de scurt parcurs, RE-R2 și RE-R3, cu 200, respectiv 160 de locuri, contracte cu o valoare de 1,4 miliarde lei, respectiv 1,88 miliarde lei. Aceste achiziții sunt prima fază dintr-un pachet de 143 de rame electrice de scurt parcurs, pe lângă cele 62 de trenuri din achiziția eșuată cu PESA.
Astfel, o achiziție vizează 24 de rame electrice RE-R3 de 200 de locuri, care să crească eficiența modului de exploatare a serviciilor de transport feroviar de călători, reducerea poluării și creșterea confortului pe următoarele rute de pe rețeaua feroviară publică electrificată:
• Arad – Deva – Simeria;
• Alba Iulia – Cluj-Napoca;
• Oradea – Huedin.
Valoarea acestui contract este de 1,4 miliarde lei cu TVA, iar trenurile trebuie livrate în 38 de luni.
Cealaltă achiziție vizează 34 de rame electrice RE-R2 de 160 de locuri, care vor circula pe următoarele rute:
• Sighișoara – Brașov;
• Craiova – Caracal – Roșiori de Vede;
• Craiova – Drobeta-Turnu Severin;
• Bacău – Focșani;
• Buzău – Brăila – Galați
Valoarea contractului este de 1,88 miliarde lei, iar trenurile trebuie livrate în 41 de luni.
Ambele achiziții sunt finațate din Programul Transport 2021-2027 și de la bugetul de stat.
Autoritatea de Reformă Feroviară (ARF) a anunțat în iulie că are în pregătire achiziţia unui nou pachet de 143 de trenuri electrice de scurt parcurs, de 160 şi 200 de locuri, pentru 58 dintre acestea existând deja finanţare din fonduri europene, pe Programul Transport 2021 – 2027.
“Am reuşit să înaintăm cu demararea noului proiect de achiziţie de trenuri electrice de scurt parcurs, în condiţiile în care Guvernul a aprobat recent Ordonanţa de Urgenţă care actualizează cadrul de reglementare al Fondului pentru Modernizare. Colegii mei au finalizat studiul de fezabilitate pentru achiziţia unui nou pachet de trenuri electrice de scurt parcurs – RE-R 2, 3 şi 4 au primit numele de cod. Practic, vorbim de un pachet de 143 de trenuri suplimentare faţă de cele 62 care sunt sub contract începând cu decembrie anul trecut. Din aceste 143 de trenuri, avem deja identificată sursa de finanţare prin fonduri europene, Programul Transport, pentru 58 de trenuri de 160 şi de 200 de locuri. Avem deja discuţii cu colegii noştri care gestionează fondurile europene şi vom aplica pentru atragerea unei noi surse de finanţare pentru o parte din aceste trenuri care încă nu sunt susţinute financiar”, a declarat, pentru Agerpres, preşedintele ARF, Ştefan Roşeanu.
Contractul pentru cele 58 de trenuri cu finanţare asigurată va fi scos la licitaţie pe loturi.
Aceste trenuri sunt suplimentare celor 62 de rame planificate deja. Amintim însă că în aprilie Curtea de Apel a decis să admită contestația Alstom (Franța) la contractul de peste 3 miliarde lei semnat în ianuarie 2024 cu PESA (Polonia) pentru cele 62 de trenuri noi de scurt parcurs, astfel că acesta va fi anulat. Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) urmează să decidă dacă se dispune suspendarea sau anularea contractului. Practic, în acest moment, ARF rămâne doar cu contractul pentru 37 de trenuri noi de lung parcurs de la Alstom (primul tren, în teste la Făurei, fiind estimat să intre în circulație de-abia la toamnă).
“În acest moment, ARF are 119 trenuri contractate – rame de lung parcurs şi rame de scurt parcurs – şi acum vorbim de un pachet de încă 143 de trenuri care vizează completarea hărţii pe rutele electrificate”, a precizat Roşeanu.
În plus, ARF ia în calcul şi rutele neelectrificate şi vrea să vadă ce tipuri de tren şi câte garnituri sunt recomandate pentru acestea.
“Conform recomandărilor colegilor mei care au elaborat studiul, în perioada următoare vom elabora un studiu similar care să ia în vedere şi rutele neelectrificate care deservesc reşedinţele de judeţ, pentru că, din păcate, avem 12 municipii reşedinţă de judeţ pe zone în care liniile sunt complet neelectrificate şi, cred, încă şapte sau opt municipii reşedinţă de judeţ în care cel puţin una sau două direcţii importante au astfel de linii. Chiar lângă Bucureşti avem ruta de Olteniţa, avem ruta care este închisă acum de la Urziceni şi ruta de Snagov, care sunt rute neelectrificate şi unde nu există o perspectivă prea rapidă de electrificare. Şi, atunci, pentru aceste rute trebuie să facem analizele în perioada următoare pentru a identifica necesarul de vehicule şi, bineînţeles, care sunt şi tehnologiile recomandate ca să permită, pe de o parte, depoluarea transportului în general, iar pe de altă parte să corespundă cerinţelor finanţatorilor, în primul fondurile europene, care sunt cam cele mai restrictive”, a adăugat oficialul ARF.