Un nou pas al UE spre ”înverzirea” în pas forțat a industriei, dar România și alte state membre cer stabilirea unor ținte care să nu le distrugă economiile

Comisia Europeană a adoptat miercuri Planul de acțiune al UE „Către reducerea la zero a poluării aerului, apei și solului”, o politică esențială din cadrul Pactului verde european (Green Deal). Miza economică a planului este uriașă, pentru că promovează schimbări structurale în sectoarele industrial și agricol din statele membre, pentru a le face mai puțin poluante.

În cazul României și al altor state cu infrastructuri vechi, miza e cu atât mai mare, pentru că necesarul de investiții în industrie pentru atingerea țintelor climatice este atât de mare, încât ar putea duce la o creștere nesustenabilă a costurilor de producție și pierderea competitivității.

Planul adoptat de Comisia Europeană face o legătură între toate politicile relevante ale UE în materie de combatere și prevenire a poluării și precedă practic adoptarea legislației necesare pentru scăderea poluării.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

România, alături de mai multe state membre UE, cere în mod constant Comisiei Europene să menţină corelaţia dintre obiectivele naţionale de reducere a emisiilor poluante şi nivelul lor de avuţie. Cu alte cuvinte, statele mai puțin dezvoltate să aibă ținte mai puțin ambițioase, astfel încât trecerea la o economie ”verde” să nu aibă ca rezultat falimentarea afacerilor care nu pot ține pasul cu obiectivele de mediu.

O variantă de lucru a documentului care urmează să fie adoptat la Consiliul European din 24-25 mai prevede că liderii UE vor cere ca Uniunea să menţină sistemul actual, în care obiectivele naţionale de reducere a emisiilor în anumite sectoare sunt stabilite în funcţie de Produsul Intern Brut per capita, potrivit Reuters, citată de Agerpres.

Pentru a orienta UE către obiectivul pentru 2050 privind o planetă sănătoasă pentru oameni sănătoși, planul de acțiune al Comisiei Europene stabilește obiective-cheie pentru 2030 de reducere a poluării la sursă comparativ cu situația actuală:

• îmbunătățirea calității aerului pentru a reduce cu 55 % numărul de decese premature cauzate de poluarea atmosferică;
• îmbunătățirea calității apei prin reducerea deșeurilor, a deșeurilor de plastic din mediul marin (cu 50 %) și a microplasticelor deversate în mediul înconjurător (cu 30 %);
• îmbunătățirea calității solului prin reducerea cu 50 % a pierderilor de nutrienți și a utilizării pesticidelor chimice;
• reducerea cu 25 % a ecosistemelor UE în care poluarea atmosferică amenință biodiversitatea;
• reducerea cu 30 % a numărului de persoane cu afecțiuni cronice cauzate de zgomotul produs de transport și
• reducerea semnificativă a cantității de deșeuri generate și cu 50 % a deșeurilor municipale reziduale.

Planul prezintă o serie de inițiative și acțiuni cu impact economic major:

• alinierea în mai mare măsură a standardelor de calitate a aerului la cele mai recente recomandări ale Organizației Mondiale a Sănătății;
• revizuirea standardelor de calitate a apei, inclusiv a apei din râurile și mările din UE;
• reducerea poluării solului și intensificarea procesului de regenerare a solului;
• revizuirea majorității actelor legislative ale UE în materie de deșeuri pentru a le adapta la principiile economiei curate și circulare;
• susținerea ambiției de reducere la zero a poluării cauzate de producție și consum;
• prezentarea unui tablou de bord al performanței ecologice a regiunilor UE pentru a promova ambiția de reducere la zero a poluării în toate regiunile;
• reducerea inegalităților în materie de sănătate cauzate de ponderea disproporționată a efectelor nocive asupra sănătății suportate în prezent de persoanele cele mai vulnerabile;
• reducerea amprentei de poluare externă a UE prin restricționarea exportului de produse și deșeuri care au efecte nocive și toxice în țările terțe;
• lansarea laboratoarelor vii pentru soluții digitale ecologice și soluții inteligente de reducere la zero a poluării;
• consolidarea centrelor de cunoaștere ale UE pentru reducerea la zero a poluării și reunirea părților interesate în cadrul Platformei părților interesate privind reducerea la zero a poluării;
• consolidarea asigurării respectării măsurilor de reducere la zero a poluării împreună cu autoritățile de mediu și alte autorități de aplicare a legii.

Pe baza acestui plan va fi realizată legislația care va stabili țintele statelor membre, cu impactul aferent asupra economiilor naționale.