Dezbatere organizata de Academia Romana, prin Sectia de Stiinte economice, juridice si sociologie, pe tema cartii ,,Pandemia si economia. Ce va fi dupa?”, a academicianului Daniel Daianu, in Bucuresti, 24 septembrie 2021. Inquam Photos / Sabin Cirstoveanu
Prognoza actualizată reconfirmă perspectiva continuării scăderii ratei anuale a inflației în următorii doi ani, arată datele BNR, care estimează că rata anuală a inflației va coborî la nivelul de o cifră în debutul trimestrului III 2023. În ședința din 7 august, în care a decis menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00 la sută pe an, Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția august 2023, document ce încorporează cele mai recente date și informații disponibile. Abordarea strategică a BNR presupune păstrarea ratei înalte a dobânzii de politică monetară pe o perioadă mai lungă, până când devine cert că inflația coboară sub 7%, a subliniat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, prezentând miercuri raportul trimestrial asupra inflaţiei. Întrebat de jurnaliști, acesta a făcut câteva aprecieri legate de modificările fiscale pregătite de guvern, cu toate că Isărescu a refuzat să comenteze punctual măsuri care nu sunt deocamdată decise. Acesta a transmis, printre altele, că mediul de afaceri nu trebuie “cocoșat” cu impozite, dar, treptat, trebuie să renunțăm la privilegii fiscale. Isărescu numește pachetul unul de “consolidare și corecție fiscală”. “Sprijinim programul de ajustare și corecție fiscală, așa cum va ieși el. Dacă programul nu e suficient, ne vor mai corecta piețele!”, transmite Isărescu.
Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a prezentat miercuri Raportul trimestrial asupra inflaţiei. După datele preliminare de la BNR, inflaţia din România este de o cifră şi a menţionat că acest lucru va reieşi din comunicatul din următoarele zile pe care îl va transmite Institutul Naţional de Statistică.
Principalele declarații ale guvernatorului:
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
- Rata anuală a inflației, măsurată cu indicatorul Indicele preţurilor de consum, calculat de Statistica din România, și-a accentuat parcursul descendent în trimestrul II, inclusiv ca urmare a reducerii dinamicii anuale a indicelului CORE2 (măsură a inflaţiei de bază utilizată de BNR, care reflectă variaţia preţurilor libere şi cu volatilitate relativ redusă). Determinanții principali: dezinflația la nivelul grupului bunurilor energetice, continuarea corecției cotațiilor la materiile prime, acordul procesatorilor și comercianților de a reduce prețul de consum al laptelui, temperarea așteptărilor inflației operatorilor economici. În sens opus au acționat câțiva factori: creștea costului cu forța de muncă, tendința ascendentă a prețului de import, persistența excedentului de cerere.
- Ne menținem pe cea mai bună poziție la nivel regional din perspectiva ratei inflației, la variația anuală. Sunt opt țări cu inflație mai mare. Dezinflația a fost mai puternică în țările baltice, în Croația și Bulgaria.
- Avem evoluții negative la combustibili (trimestrial), adică descreștere a prețurilor.
- Prețurile la pompă sunt rezonabile comparativ cu ce am avut anul trecut.
- Cotațiile materiilor prime și-au continuat corecția, cu beneficii pe lanțurile de producție.
- Inflația în Europa a venit în jos datorită acestei evoluții favorabile a cotațiilor principalelor materii prime.
- După ce ne-am speriat anul trecut din cauza prețurilor producției industriale care crescuseră foarte mult, acestea au venit în jos
- Scăderea variației inflației de bază a fost determinată de evoluția prețurilor alimentare, care s-au atenuat.
- Atrag atenția asupra inflației serviciilor de piață.
- Este posibil ca în perioada următoare inflația mai ridicată din România să fie determinată parțial și de sectorul serviciilor. (Pe fondul creșterii costurilor cu forța de muncă)
- Așteptările operatorilor economici și analiștilor bancari au venit sensibil în jos. Noi am fi dorit ca anticipațiile să scadă mai puternic, dar, totuși, comparativ cu anul trecut, avem o detensionare la nivelul anticipațiilor inflaționiste.
- Pe piața muncii avem condițiii relativ tensionate, această lipsă relativă de forță de muncă oferă angajaților o putere mai mare de negociere.
- Avem o temperare a creșterii economice în T1. Ne ajută. E foarte greu să faci ce am făcut noi anul trecut, e greu să dai inflația în jos și să nu creezi recesiune. E un balans dificil de realizat, până acum ne-a ieșit, dar asta a însemnat o prelungire a excedentului de cerere.
- Avem creștere economică, dar slăbită semificativ pentru acest an comparativ cu ce credeam noi că se va întâmpla la începutul anului.
- Avem o majorare a ritmului anual al consumului populației în T1, care ușor ne-a surprins și pe noi, Avem creștere a consumului venită din venituri.
- Observăm totuși o atenuare a consumului populației extrem de vizibilă. Este legată probabil şi de depozitele la termen ale populaţiei. Depozitele au crescut. Consum mai mic, economisiri mai mari – ne ajută în ceea ce privește temperarea inflației, dar să vedem care sunt factorii care vor contribui la creșterea economică, de care țara are nevoie. Parcursul investițiilor e important.
- Atragerea banilor europeni e esențială, ne ajută și din punctul de vedere al inflației și a finanțării deficitului de cont curent și pentru creșterea economică.
- Cursul de schimb ne ajută de asemenea în temperarea inflației și în stabilitatea financiară.
- Prima de risc a României rămâne cea mai înaltă, chiar dacă a scăzut sensibil. Nu e vorba de conspirații, că are cineva ceva cu România, e vorba de deficitele gemene – deficitul fiscal și deficitul de cont curent, ambele sunt printre cele mai mari din Europa. Așa ne văd investitorii străini.
- Activitatea de creditare s-a temperat, pe fondul majorării dobânzilor. Avem o transmitere relativ bună a politicii monetare.
- Inflația continuă să scadă, în linii mari.
Banca Naţională a României (BNR) a revizuit la 7,5% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an (T4) şi la 4,4% pentru sfârşitul lui 2024, potrivit datelor prezentate miercuri. BNR estima în mai 2023 o inflaţie de 7,1% pentru finalul anului 2023.
- Prognoza noastră: nu avem mari modificări în ceea ce privește factorii externi. În linii mari, inflația continuă să scadă. Scenariul de bază a fost construit pe baza legislației în vigoare la data prognozei. Scenariul de bază se face cu datele certe pe care le avem. Asta am inclus în comunicat (comunicatul privind inflația din 7 iulie, n.red.). Nu e nicio atenționare a guvernului (cum ar fi apărut în unele știri). Să nu facem știri din știri! Am vorbit de incertitudini la adresa prognozei, a acestui scenariu de bază. Nu am avertizat că dacă guvernul majorează impozitele crește inflația, nici nu e adevărat pentru orice impozite. Majorarea impozitelor pe venit de exemplu ar avea efect contrar, ea duce la scăderea cererii agregate, oamenii câștigă mai puțin și s-ar putea ca în funcție de cererea și oferta agregată chiar să scadă prețurile dacă majorezi impozitele pe venit. Incertitudinile fac ca prognoza noastră de inflație să poată să se schimbe, poate să sufere și în sus și în jos.
- Avem această prognoză, în intervalul de incertitudine.
- Pentru prima dată sectorul energetic e prognozat negativ.
- Prognoza arată că și inflația CORE2 se duce spre ținta noastră.
- Riscuri la adresa traiectoriei proiectate a ratei inflației: mediul extern poate să ne influențeze și în sus și în jos.
- Am menținut rata dobânzii de politică monetară la 7%, avem această abordare strategică – păstrarea ratei înalte a dobânzii de politică monetară pe o perioadă mai lungă până când devine cert că inflația coboară sub 7%.
- Mugur Isărescu nu a dorit să comenteze pe măsuri punctuale de modificări fiscale discutate în spațiul public. “Sprijinim un program al guvernului de ajustare fiscală și de consolidare fiscală. Cum va ieși el – e atributul guvernului, el are politica fiscală, noi vom lucra cu el. Nu vrem să creăm încă un tărăboi, nu avem în față decizii tehnice. Avem un raport al Băncii Mondiale, al FMI, avem discuții cu UE, decizia e politică, nu tehnică. Guvernul trebuie să facă ajustare fiscală, dar și să asigure stabilitate politică și coeziune socială”.
- Mediul de afaceri nu trebuie “cocoșat” cu multe impozite, dar trebuie să plătească toată lumea impozite. Privilegiile fiscale dacă sunt sunt cu un scop bine țintit. Sunt pentru un an, doi, trei ,cinci. Când depășești 10-15 ani, ele devin rente, care distorsionează piața și creează probleme în ceea ce privește solidaritatea și coeziunea. Unii vor chiar rente viagere. Nu merge! Nu e vorba să împovărăm prea mult, dar, să mă exprim cum s-a exprimat fostul premier Stolojan, treptat trebuie să renunțăm la privilegii fiscale. Se negociază greu însă. Trebuie negociat și găsită o soluție.
- Vom coborî dobânzile (încă nici nu discutăm despre asta) în măsura în care vedem că inflația vine în mod clar în jos sub rata de politică monetară. Anul acesta exclus.
- Se discută despre veniturile noastre (în BNR) – suntem într-un sistem de bănci centarele din Europa unde mișcarea e liberă Nu putem să coborâm cu salariile profesioniștilor din BNR, câteva sute, că restul e personal auxiliar, sub ceea ce oferă celelalte bănci centrale, pentru că mișcarea este liberă. Personalul auxiliar e plătit în condițiile de piață.
- În rapoartele noastre anuale avem cheltuieli de funcționare a băncii, ele sunt, comparativ, în scădere. Strângem cureaua.
- Până vom lua o decizie dacă pachetul de consolidare și corecție fiscală nu e suficient, dacă cei care ne finanțează, piețele și finanțatorii externi vor considera că nu e suficient, până să ajungem noi la 7%, avem ROBOR sub 7%, înainte de a ajunge la o decizie a noastră vom vedea majorări de dobânzi pe piață.
- De ce discutăm acum despre necesitatea de corecții fiscale? Anul trecut inflația a fost mai mare decât cea prevăzută în construcția bugetară, veniturile au fost mai mari. Anul acesta inflația nu e atât de mare. Am avut venituri care au apărut în plus față de perioada în care s-a gândit bugetul. În acest an, inflația se apropie de ceea ce am țintit și nu mai au venituri în plus. Un al doilea element, e părerea mea: această iluzie cu statul minimal. Românii nu vor stat minimal, vor impozite mai mici, dar vor un stat capabil, cu autostrăzi, educație, spitale, acestea sunt servicii și activități publice care sunt costisitoare. Cum să faci stat european cu 27% venituri din PIB? (România se află în coada clasamentului în UE privind colectarea veniturilor la buget, ca procent în PIB, în jur de 27 – 28%, n.red.) Trebuie să ne revenim! Uitați-vă la serviciile publice, toate sunt subfinanțate!
- Sprijinim programul de ajustare și corecție fiscală, așa cum va ieși el. Dacă programul nu e suficient, ne vor mai corecta piețele!
Declarațiile și explicațiile guvernatorului Mugur Isărescu pot fi urmărite, integral, aici:
Conform celor mai recente date INS, rata anuală a inflației continuă scăderea: aceasta a ajuns în iunie la 10,3%, față de 10,6% luna precedentă. Cele mai mari majorări de la un an la altul au fost înregistrate la alimente.
Din comunicatul BNR:
Prognoza actualizată reconfirmă perspectiva continuării scăderii ratei anuale a inflației în următorii doi ani, pe o traiectorie ceva mai ridicată decât cea previzionată anterior doar pe segmentul de mijloc al orizontului prognozei. Potrivit acesteia, rata anuală a inflației va coborî la nivelul de o cifră în debutul trimestrului III 2023 și în proximitatea intervalului țintei la finele orizontului proiecției.
Descreșterea va fi antrenată pe mai departe de factorii pe partea ofertei, în principal de efecte de bază dezinflaționiste și de corecții descendente ale cotațiilor unor mărfuri, cărora li se alătură influențele așteptate să vină din continuarea restrângerii excedentului de cerere agregată, mai lentă totuși decât în proiecția precedentă, transmite BNR.
Actuala perspectivă a inflației este marcată de incertitudini crescute, având ca principale surse pe termen scurt plafonarea temporară a adaosului comercial la produse alimentare de bază, dar mai cu seamă măsurile fiscale ce se prefigurează a fi implementate în vederea măririi veniturilor bugetare.
Incertitudinile și riscurile majore decurg însă din conduita viitoare a politicii fiscale și de venituri, date fiind caracteristicile execuției bugetare din primele șase luni ale anului și majorările salariale recente din sectorul public, dar și pachetul de măsuri fiscal-bugetare ce va fi probabil adoptat în scopul continuării consolidării bugetare, a cărui configurație finală este deocamdată necunoscută.
În același timp, incertitudini și riscuri însemnate la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, continuă să genereze războiul din Ucraina și sancțiunile asociate, iar absorbția fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte. Ea este însă esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a impactului contracționist al șocurilor pe partea ofertei, amplificat de înăsprirea condițiilor economice și financiare pe plan internațional.
Relevante continuă să fie deciziile de politică monetară ale Fed și BCE, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune.