sursa foto: Telegram/ Inspectoratul ucraiunean pentru Situații de Urgență
Ministrul de Finanțe al Ucrainei a declarat într-un interviu săptămâna trecută că Rusia ar trebui să plătească despăgubiri țării sale odată ce conflictul dintre cele două state se va încheia. Ideea este dezbătută intens în cancelariile occidentale, în contextul în care costurile reconstrucției Ucrainei sunt deja de ordinul sutelor de miliarde de dolari și cresc pe zi ce trece. Care ar fi însă suma pe care Kievul o va cere în final Moscovei și cum va răspunde Kremlinul solicitărilor de a plăti pentru distrugerile materiale și umane provocate vecinului său?
Ce vrea Kievul
Într-un interviu pentru Sky News, ministrul Serghei Marchenko a declarat că ucrainienii se așteaptă ca Rusia să plătească pentru agresiunea sa, evidențiind o varietate de moduri prin care banii ar putea fi strânși de la Moscova.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
“Nu e vorba doar de active înghețate ale băncilor din Rusia, sunt active înghețate ale oligarhilor din Rusia, sunt… și alte taxe, taxe suplimentare impuse Rusiei, taxe din petrol și gaze care pot fi direcționate către Ucraina sau mai multe despăgubiri, din cauza deciziilor pe care (rușii) le-au luat, ei ar trebui să plătească pentru asta,” a afirmatul ministrul de la Kiev.
“Declanșarea războiului împotriva Ucrainei este hotărârea lor (a rușilor), de aceea ei ar trebui să plătească pentru această decizie după război,” a declarat Marchenko.
Ministrul ucrainean de finanțe a spus că speră că comunitatea internațională va fi capabilă să impună Rusiei să plătească despăgubiri pe baza proceselor judiciare internaționale și că “suma necesară” ar putea fi stransă pentru a sprijini reconstrucția Ucrainei.
O idee împărtășită și președintele Volodimir Zelenski, care a spus luna trecută într-un mesaj adresat Rusiei: “Vom restaura fiecare casă, fiecare stradă, fiecare oraș. Ne veți rambursa pentru tot ceea ce ați făcut împotriva statului nostru, împotriva fiecărui ucrainean, în totalitate.”
Care ar fi valoarea despăgubirilor
Opiniile experților variază atunci când e vorba de cuantumul despăgubirilor pe care ar putea să le solicite guvernul de la Kiev părții ruse. Ceea ce este cert este că valoarea acestor sume este până acum de cel puțin câteva sute de miliarde de dolari. De exemplu, Centre for Economic Policy and Research a estimat costuri între 200 la 500 de miliarde de euro, dar aceste previziuni financiare cresc în spirală în fiecare zi, pe masură ce războiul și devastările continuă.
La rândul său, executivul de la Kiev evaluează daunele la aproape un trilion de dolari, atunci când se ia în considerare pierderea potențialului de creștere economică. De altfel, în interviul pentru Sky News, ministrul Sergii Marchenko a declarat: “Doar infrastructura noastră, infrastructura critică care a fost deteriorată de război, ne costă 120 de miliarde de dolari. Dacă adăugați infrastructura socială și militară, ar putea fi mai mult de 500 de miliarde de dolari.”
Oficialul ucrainean s-a referit la fondul de reconstrucție postbelică promis de Uniunea Europeană pentru a reconstrui infrastructură distrusă a Ucrainei, care va conține fonduri în valoare de cel puțin 100 de miliarde de euro, afirmând că factura finală pentru reconstrucția Ucrainei ar putea ajunge să fie considerabil mai mare decât atât, cu un total probabil de sute de miliarde de dolari.
De partea ei, publicația The Hill a notat că, pe 18 martie, premierul ucrainean a estimat că Ucraina va avea nevoie de cel puțin 575 de miliarde de dolari pentru a reconstrui ceea ce forțele rusești distruseseră în doar trei săptămâni. În această sumă nu au fost incluse distrugerile clădirilor istorice din secolul al XIX-lea, considerate pierderi inestimabile.
Cum rămâne însă rămâne cu despăgubirile pentru decese și persoane rănite? Ziarul de la Washington a notat că guvernul Statelor Unite estimează că valoarea fiecărei vieți umane este de aproape 10 milioane de dolari. Dacă costurile sunt mai mici în Ucraina, jurnaliștii au estimat că fiecare viață pierdută în țara est-europeană valorează circa 5 milioane de dolari. Dacă cel puțin 10.000 de ucraineni au murit până acum în urma invaziei ruse, compensația ar fi de cel puțin 50 de miliarde de dolari.
The Hill a afirmat că “rănile fizice și emoționale pot fi mai grave decât moartea,” valorând cel puțin încă 50 de miliarde de dolari.
Cât privește pierderile provocate Produsului Intern Brut, comentatorii au notat că PIB-ul Ucrainei a crescut cu aproximativ 2 miliarde de dolari în 2020. Dacă țara va pierde 2 miliarde de dolari în creștere pentru fiecare dintre următorii cinci ani, asta înseamnă până la 10 miliarde de dolari.
Luate împreună, aceste estimări ajung la aproape 700 de miliarde de dolari pierderi cauzate Ucrainei de forțele lui Putin în mai puțin de o lună. Dacă luptele vor continuă cu aceeași intensitate pentru încă două sau trei luni, prejudiciul total va depăși 1,5 trilioane de dolari – o sumă egală cu produsul național brut al Rusiei în 2020.
The Hill a notat că în această suma nu sunt incluse despăgubirile pentru traumele procate copiilor care lipsesc de la școală și a căror dezvoltare socială este afectată puternic, degradarea mediului din cauza munițiilor și a incendiilor care otrăvesc apa, aerul și solul, distrugerile și furturile la care au recurs soldații ruși etc.
De precizat că xperții nu au adăugat la aceste cifre cele peste 5 până la 6 milioane de ucraineni care au murit de morți nenaturale din cauza politicilor Kremlinului în ultimul secol. Aici este vorba de cel puțin un milion de persoane care au murit între 1918-1921, când Armata Roșie a luptat cu ucrainenii care se luptau pentru independența față de stăpânirea rusă, precum și alți cel puțin 4 milioane de ucraineni care au murit de foame din cauza politicilor lui Iosif Stalin în anii 1930. “Dacă viețile lor ar fi evaluate la doar un milion de dolari fiecare, asta ar adăuga mai multe trilioane de dolari la ceea ce Rusia datorează Ucrainei,” a notat The Hill.
În căutare de soluții
Politico a scris că “guvernele occidentale au început să schițeze idei (privind despăgubirile) de la confiscări de active la o taxă pe petrol pentru a colecta sutele de miliarde de dolari necesare pentru reconstrucția orașelor, aerodromurilor și fabricilor distruse ale Ucrainei”.
Analiștii au afirmat că există mai multe opțiuni, însă fiecare dintre ele este dificil de pus în practică. Toate depind nu doar de voința Moscovei de a achita compensații, ci mai ales de situația politică care va exista la Kremlin la finalul conflictului.
Una dintre variante este ca Moscova să plătească despăgubiri post-conflict din sumele obținute după vânzarea petrolului și gazelor. Bloomberg Economics a estimat că Rusia va câștiga 321 de miliarde de dolari din exporturile de energie în acest an – cu peste o treime mai mult decât în 2021. Institutul de Finanțe Internaționale a preconizat și el că excedentul de cont curent al Rusiei va crește la un record de 240 de miliarde de dolari. Deprecierea abruptă a rublei, combinată cu un preț mai mare pentru petrol, va genera un venit suplimentar de 8,5 trilioane de ruble (103 miliarde de dolari) în acest an. Pe de altă parte însă, sancțiunile internaționale vor face că PIB-ul Rusiei, acum mai mic decât cel al Italiei sau al Spaniei, să-și continue scăderea, lucru care va complica situația financiară a federației.
O altă opțiune luată în calcul este folosirea activelor ruse din străinătate pentru a compensa Ucraina. Experții apreciază că ar putea exista un trilion de dolari în active ale guvernului rus și ale oligarhilor înghețate acum în Occident. Institutul Brookings s-a referit într-un material la rezervele valutare rusești care sunt deținute în băncile centrale din afară țării și care au fost înghețate de guvernele străine.
Conform celor mai recente date furnizate de banca centrală a Rusiei, la 30 iunie 2021, rezervele valutare ale Rusiei totalizau 585 de miliarde de dolari, deși nu toate acestea ar fi accesibile pentru plata daunelor, ci doar circa 350 de miliarde de dolari. Acești bani sunt deținuți în cea mai mare parte de Franța (12%), Germania (10%), Japonia (10%) și SUA (7%), restul fiind dispersate printre multe altele ţări.
Potrivit experților, în trecut, despăgubirile au fost plătite după încheierea ostilităților de către țara agresoare – care a fost Germania în primele două războaie mondiale. Există însă o bază în dreptul internațional care să permită țărilor care dețin aceste rezerve ale Rusiei să le folosească ca să plătească daune Ucrainei? Răspunsul este afirmativ, dar implementarea sa nu este un fapt cert în acest caz.
Rusia a comis pe o scară masivă ceea ce, conform legislației americane, este considerat un “delict intenționat,” respectiv violență neprovocată, care impune cel puțin ca agresorul să plătească despăgubiri pentru suferința umană, decese și pierderi de proprietate. În decembrie 2005, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a adoptat o rezoluție prin care se consacră o variantă a doctrinei delictului intenționat, oferind un drept la reparații victimelor abuzurilor drepturilor omului conform dreptului internațional.
Rezoluția ONU – care stabilește principiul că, “dacă o națiune agresoare, precum Rusia, nu poate sau nu dorește să ofere reparații atunci poate există un alt mecanism” – nu se aplică însă de la sine, statele fiind încurajate să stabilească ele însele programe de despăgubiri.
Brookings a precizat că, în teorie, despăgubirile și alte asistențe pentru Ucraina ar avea cea mai mare legitimitate internațională dacă ar fi administrate de ONU, deși nu există niciun precedent în cazul forului mondial.
Mai mult decât atât, chiar dacă Adunarea Generală a ONU ar stabili un astfel de program, Rusia și, poate, China, l-ar respinge prin dreptul de veto pe care îl au în cadrul Consiliului de Securitate.
Soluția, în opinia institutului american, ar fi crearea unei coaliții de state dispuse să-și înființeze propriul grup special de acordare de despăgubiri pentru a compensa distrugerile materiale și încălcările drepturilor omului comise de Rusia în Ucraina. Acest grup ar folosi rezervele valutare ale Rusiei din străinătate pentru a compensa Ucraina pentru pierderile umane și materiale suferite, pentru a fiinanța reconstrucția țării și pentru a rambursa costurile pentru ajutor umanitar suportate de țările europene care primesc refugiați ucraineni.
Politico s-a referit la compensațiile provenite din activele miliardarilor ruși sancționați, notând problemele juridice dificile prin care ar trebui să fie strânși banii datorați de Moscova dacă se apelează la această variantă. În timp ce oficialii UE studiază dacă activele aparținând oligarhilor sancționați – cum ar fi iahturile și operele de artă – ar putea fi vizate și canalizate către efortul de reconstrucție, aceste sume sunt modeste în comparație cu ceea ce este necesar.
În plus, chiar și folosirea lor ar fi îngreunată de probleme legale, specifice în funcție de legislația fiecărei țări unde autoritățile au luat măsuri împotriva oligarhilor. (Până în urmă cu câteva zile,
Grupul operativ înființat de Comisia Europeană a confiscat bunuri de 29,5 miliarde de euro, inclusiv iahturi, elicoptere, imobile și opere de artă aparțînând oligarhilor și persoanelor afiliate Kremlinului, în valoare de aproximativ 6,7 miliarde de euro).
O altă soluție ar fi forțarea guvernului de la Moscova să încheie un acord de despăgubiri că parte a unui acord de pace. Acest scenariu ar putea urma modelul folosit după invazia irakiană a Kuweitului în 1990, folosind o parte din veniturile din petrol pentru a plăti costurile de reconstrucție ale Ucrainei.
Rusia ar putea fi, de asemenea, forțată să plătească despăgubiri din propriul buzunar, ca parte a unui tratat. Dar extragerea unor concesii dure de la o Rusia învinsă poate să nu fie de dorit din punct de vedere politic. Condițiile exigente impuse de puterile aliate după Primul Război Mondial sunt considerate în mare măsură de istorici ca jucând un rol cheie în militarizarea Germaniei, lucru care a deschis calea celui de-al Doilea Război Mondial.
În sfârșit, unii experți au mai vorbit de o soluție, care însă nu-i implică în mod direct pe ruși. Instituțiile financiare internaționale care oferă finanțare în condiții ieftine, între care Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Europeană de Investiții și investiții private, vor putea să spijine Ucraina cu fonduri. Problema este că toate aceste fonduri de la băncile de dezvoltare și de la instituții precum Fondul Monetar Internațional ar veni sub formă de împrumuturi, ceea ce va încărca și mai mult datoria țării lovite de război. De aceea Ucraina trebuie să beneficize de granturi, nu de împrumuturi, ca parte a unui Plan Marshall pentru secolul 21, pus la punct, așa cum s-a sugerat, de UE și partenerii săi internaționali.
Ce va face Moscova
Cei mai mulți experți occidentali sunt de acord că Rusia trebuie să plătească compensații Ucrainei pentru distrugerile materiale și miile de victime care au însoțit atacul său nejustificat. Care este valoarea acestor despăgubiri, rămâne de calculat.
Referindu-se la cererile actuale formulate de Kiev, analiștii americani au notat că plata de despăgubiri post-conflict nu reprezintă un lucru nou. Franța a plătit sume uriașe pentru a compensa pagubele făcute de Napoleon. Un secol mai târziu, Franța și Marea Britsnie au cerut Germaniei să plătească pentru decesele și distrugerile cauzate de forțele kaiserului Wilhelm în Primul Război Mondial. Uniunea Sovietică a cerut reparații Germaniei lui Adolf Hitler și a luat ceea ce a putut din Germania de Est.
Ce va face însă Rusia în momentul în care va fi solicitată să achite facturile? Experții afirmă că, deocamdată, nici guvernul de la Moscova, nici majoritatea opiniei publice din federație nu recunosc distrugerile pe care forțele ruse le provoacă în Ucraina. Foarte probabil, la fel ca germanii din anii 1920, majoritatea rușilor vor respinge plata oricăror datorii de război către Ucraina.
De aceea comentatorii cred că recuperarea oricărei sume va depinde de situația politică de la Moscova și de cine va fi la putere la Kremlin la sfârșitul războiului sau în perioada imediat următoare. Niciuna dintre aceste datorii nu poate fi rezolvată decât dacă regimul Putin este înlocuit de un guvern liberal susținut de o populație rușinată de cele întâmplate și confruntată cu realitatea brutală a distrugerilor provocate de armata Rusiei în Ucraina, o situație similară cu cea existentă în Germania de Vest după 1945 și după procesele de la Nürnberg.
Analiștii au notat însă că această situație a fost fezabilă doar pentru că Hitler era mort, iar Germania învinsă. Deoarece Putin este încă la putere la Moscova, un scenariu vest-german aplicat în Rusia pare în acest moment o posibilitate îndepărtată, mai ales ținând cont de atitudinea agresivă pe care omul forte din fruntea federației a avut-o constant în ultimii ani față de oficialii de la Kiev. Doar plecarea lui Putin de la Kremlin, voluntară sau forțată, ar putea ajuta la modificarea atitudinii rușilor vizavi de conflict și de situația despăgubirilor de război acordate Ucrainei.
Surse: The Hill, Politico, Sky News, Brookings, Bloomberg, Ukrinform, Trending Economics / sursa foto: Telegram/ Inspectoratul ucraiunean pentru Situații de Urgență