Sursa foto: Moldovagaz Facebook
Uniunea Europeană propune țărilor membre reducerea cu 15% a consumul de gaze naturale pentru a face față acestei ierni în cazul în care Rusia va sista complet livrările de gaze în regiune. Totuși, acest lucru este voluntar, iar țările nu sunt obligate să reducă consumul cu până la 15%. Va putea România să realizeze această reducere, așa cum spun autoritățile? Experții din energie sunt de părere că, dacă reducerea se va face nelăsând permisiunea combinatelor industriale să funcționeze, va fi impact economic nefast și anume falimentul pentru cel puțin 50 de consumatori industriali.
„Depinde la ce ne raportăm (n.r.- privind reducerea consumului de gaze naturale de 15%). Dacă va fi o iarnă blândă și ne raportăm la iarna trecută, nu vom avea probleme. Dacă iarna va fi mai aspră, ar putea fi unele (n.r. – probleme). Noi suntem, totuși, printre cei mai puțini expuși datorită producției interne. Dacă reducerea de consum se face sustenabil, adică prin optimizarea unor procese sau echipamente, consecințele vor fi bune. Dacă reducerea se va face nelăsând permisiunea combinatelor industriale să funcționeze, va fi impact economic nefast. Ar trebui să ne trezim și să oprim conectarea de noi localități la gaz natural. Este profund greșit ce facem. O spun de peste doi ani însă autoritățile nu par interesate de viitorul țării”, a declarat pentru Economedia Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei și actual membru în board-ul Institutului European pentru Tehnologie şi Inovare.
Pe de altă parte, problema pe care o atinge expertul Dumitru Chisăliță, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă, nu este neapărat dacă va putea reduce România consumul de gaze cu 15%, ci cum ar putea opri consumatorii industriali din a reduce consumul de gaze în condițiile în care aceștia au contracte ferme de vânzare-cumpărare.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
„În primul rând acest 15% este o chestiune voluntară, în momentul de față discutăm de o chestiune voluntară. Dacă țara respectivă dorește și poate, atunci apare această reducere. Lucrurile sunt pe diverse scenarii. Dacă ne găsim în situația de astăzi în care există gaze de import care ajung în România din Federația Rusă via firme din Ungaria și să spunem se păstrează această situație și pe viitor, asta înseamnă că există posibilitatea că aceste gaze care ajung în România să fie disponibilizate către alți consumatori din alte țări. Dar asta înseamnă că cineva din România trebuie să își oprească consumul. Dacă aceste gaze nu mai ajung în România așa cum ajung în momentul de față, asta înseamnă că anumite perioade oricum gazele în România nu vor fi suficiente pentru că toți locuitorii, ci probabil în situații de vârf de consum masiv nu avem de unde să facem această reducere. E scenariul pesimist să spunem. Orice abordare de acest gen presupune în principiu o sistare, o limitare a consumului către consumatori industriali în speță pentru că este greu să te chinui să oprești 200.000 de consumatori casnici. Oprești 20-30-50 de consumatori industriali. Problema mare este cum îi oprești pentru că au niște contracte ferme de vânzare-cumpărare, fac plata lunar, au garanții depuse, au contracte la rândul lor pe marfă. Dacă vii și oprești, practic, pe oamenii aceștia îi bagi în niște probleme economice. Îi bagi în faliment”, spune Dumitru Chisăliță.
Ar fi existat o modalitatea de a opri consumatorii industriali dacă statul ar fi vrut să aplice un mecanism încă din aprilie prin care se putea stabili ca în România toți consumatorii peste o anumită valoare să încheie doar contracte intreruptibile și doar contracte de capacitate discontinuă.
„Există o variantă dacă cineva voia, dar nu prea vrea nimeni, există contractele discontinue pentru capacitate și contractele interuptive pentru cantitate. Dacă se dorea să se aplice un astfel de mecanism din punctul meu de vedere încă din aprilie se putea stabili că în România toți consumatorii peste o anumită valoare să încheie doar contracte interuptibile și doar contracte de capacitate discontinuă. Dacă s-ar fi făcut acest lucru, atunci problema comercială s-ar fi rezolvat și atunci ar fi fost un pas concret în față, altfel sunt niște povești frumoase”, precizează acesta.
Acesta spune că dacă firmele nu au un contract interuptibil care prin voia părților să se facă această întrerupere exista varianta de a-l întrerupe, iar acest lucru înseamnă despăgubiri, atât directe, cât și indirecte.
„România ar putea să reducă consumul de gaze cu 15% dacă ce spuneam eu adineauri s-ar fi întâmplat sau măcar de acum încolo s-ar întâmpla. Dacă nu se face nimic, cu cât se poate reduce este foarte greu de spus. Dacă ne pică importurile din Ungaria și această situație se suprapune pe o situație foarte rece, noi nu putem să reducem nimic, nu o să avem noi suficient”, mai spune expertul.
Ce efect poate avea asupra prețului gazelor la nivel european, apoi românesc, reducerea consumului cu 15%
Acesta spune că, în momentul în care o țară intră în incapacitatea de a-și alimenta cu gaz clienții și ar începe acest proces de ajutorare, prețul o să explodeze. „Mă aștept să crească ușor cu 30-50% de pe-o zi pe alta. În România, dacă ne uităm, (n.r.- prețul) este foarte puternic corelat ce se întâmplă în Romania cu piața din Olanda. Astfel încât pentru cei care sunt în situația de a încheia atunci contracte sau pentru cei care au contracte cu preț variabil coroborat cu prețul de pe bursă, acest lucru înseamnă o creștere masivă a prețului”
Expertul spune că până la 1 aprilie această creștere nu va fi resimțită decât de industria care consumă peste 50.000 MW/ oră pe an, iar populația va plăti același preț. „Problema este că trebuie să scoată statul mai mulți bani or statul trebuie să crească impozitele și taxele. În final totul se închide tot pe populație”.
„Într-o piață funcțională o reducere de consum ar trebui să genereze un trend de scădere. De văzut însă ce întâmplă și cu oferta și cât este cererea totală. Cred că cele mai afectate vor fi centralele electrice pe gaz natural. Acestea ar trebui înlocuite de cele pe lignit. Închiderea minelor de lignit nu trebuie să se producă”, este de părere Răzvan Nicolescu.
Întrebat dacă România va putea umple stocurile de gaze la 80%, Răzvan Nicolescu a răspuns că „eu le-aș fi umplut 100% chiar dacă nu e cert că Gazprom va întrerupe. Cred că sunt conștienți și cei de la Gazprom că nu au ce face cu gazul și că un gest de terorism economic ar putea pune capăt prezenței lor pe piața europeană pentru totdeauna. Economia lor are mari probleme. Au nevoie de bani. Nu se pot hrăni doar cu propagandă”.
Expertul Dumitru Chisăliță este de părere că România nu ar trebui să aibă probleme în atingerea țintei de 80% stocuri de gaze doar dacă în lunile septembrie-octombrie vremea de afară va fi considerabil mai rece, ceea ce nu este un lucru prea puțin probabil pentru condițiile meteo din România.
Iohannis spune că Ministerul Energiei a ajuns la concluzia că putem economisi 15% din consumul de gaze mediu pe ultimii cinci ani
Președintele Klaus Iohannis a declarat la sfârșitul lunii iulie că Ministerul Energiei a făcut o analiză asupra propunerii Comisiei Europene și ajuns la concluzia că putem economisi 15% din consumul de gaze mediu pe ultimii cinci ani.
Calculele ne arată că e posibil fără să închidem sectoare întregi ale industriei și fără a obliga pe cineva să stea în frig”, a spus președintele într-o conferință de presă comună cu președinta Republicii Moldova, Klaus Iohannis.
„Totuși, abordarea europeană de a face economii voluntare de 15% e una corectă. Noi trebuie să căutăm surse alternative de gaz, să investim în resurse generabile, dar e înțelept să economisim acolo unde se poate. Economia trebuie făcută cu cap. Nu ne imaginăm că dorim ca cineva să stea pe frig. La noi s-a făcut o analiză și ministerul a ajuns la concluzia că o economie așa cum a fost convenită e posibilă, fezabilă, sustenabilă. Nu vorbim de o reducere a consumului cu 15% față de ce avem acum, ci față de media ultimilor 5 ani, iar calculele ne arată că e posibil fără să închidem sectoare întregi ale industriei și fără a obliga pe cineva să stea în frig”, a mai spus președintele Iohannis.