Banca Mondială ne va ajuta cu un set de materiale în privinţa reglementărilor tehnice în ceea ce priveşte hidrogenul, a declarat, miercuri, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Zoltan Nagy-Bege, într-o dezbatere de specialitate, transmite Agerpres.
„Pe partea de reglementări tehnice legate de hidrogen, săptămâna trecută am avut o primă şedinţă. Avem consultanţă de la Banca Mondială şi se pare că ne vor ajuta cu un set de materiale în privinţa reglementărilor tehnice în ceea ce priveşte hidrogenul. Vorbim despre reţele, pregătirea reţelelor de gaze pentru injectarea de hidrogen ş.a.m.d. Pe partea de licenţe, cred că deja de anul trecut a fost modificată reglementarea care se referă la emiterea licenţelor. Din acest punct de vedere nu cred că avem o problemă, dar categoric este o provocare mult mai mare să avem reglementări tehnice pentru a ne pregăti să folosim şi să producem hidrogen, să-l injectăm în reţele. Am convingerea că şi această colaborare cu Banca Mondială, care finanţează o consultanţă pe acest subiect, ne va ajuta foarte, foarte mult”, a spus Nagy-Bege.
Totodată, oficialul ANRE şi-a exprimat convingerea că se vor vedea progrese anul acesta.
„Sunt convins că, în cursul acestui an, vom avea progrese. În momentul în care anumite documente vor ajunge într-un stadiu în care putem să începem dezbateri publice, cu siguranţă ele vor fi postate şi vor fi invitaţi absolut toţi cei interesaţi să contribuie la aceste reglementări”, a susţinut el.
Luna trecută, secretarul de stat în Ministerul Energiei, Constantin Ştefan, anunţa într-o conferinţă de specialitate că ministerul de resort a iniţiat demersurile pentru elaborarea strategiei naţionale privind producerea energiei din hidrogen, în contextul în care România se confruntă cu o criză energetică şi cu criza provocată de războiul din Ucraina.
„Ne confruntăm în prezent cu o criză energetică la care se adaugă şi criza provocată de războiul din estul ţării noastre. Ministerul Energiei îşi propune să vină în sprijinul consumatorilor casnici şi non-casnici, prin adoptarea OUG nr. 27/18 martie 2022, privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022 – 31 martie 2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei. Este nevoie să ne întoarcem privirea spre producătorii clasici de energie şi, în acest scop, există deja un plan de reorganizare pe termen mediu la Complexul Energetic Oltenia, prin dezvoltarea a opt parcuri fotovoltaice in situ, prin diversificarea producţiei de energie electrică, respectiv dezvoltarea unui bloc cu o putere instalată de 750 MW, a unui bloc energetic pe gaz la Işalniţa de 475 MW şi un bloc de aproximativ 850 MW la Turceni, împreună cu Işalniţa”, a subliniat Ştefan.
La rândul său, Claudiu Dumbrăveanu, director general în cadrul Direcţiei de Piaţă de Energie şi Preţuri din ANRE, a menţionat că modelul de piaţă al energiei electrice este unul implementat în 2012, „rigid, un model cu multe restricţii, în care nu era permisă tranzacţionarea negociată direct, care nu permitea încheierea de PPA-uri, un model de piaţă în care nu se puteau tranzacţiona decât produse standardizate, un model de piaţă din care lipseau produsele de hedging şi moderne de profilare, produsele futures derivate”.
Comisia pentru industrii şi servicii a Camerei Deputaţilor, alături de Asociaţia Producătorilor de Energie Electrică – HENRO, organizează miercuri, la Palatul Parlamentului, dezbaterea cu tema “Piaţa naţională de energie în contextul european şi mondial”.