Victorie pentru România la UE: Comisia Europeană a decis ca energia nucleară și gazele naturale să fie acceptate în tranziția spre economia verde

energie verde incalzire globala bec

Comisia Europeană a decis miercuri ca energia nucleară și gazele naturale să fie acceptate în tranziția spre economia verde, potrivit unui comunicat de presă al executivului european. Decizia Comisiei reprezintă o victorie majoră pentru țări ca România și Franța, care au susținut puternic energia nucleară, în timp ce state precum Germania ori Spania s-au opus.

România și Franța, alături de alte state, au susținut că UE nu poate face trecerea la o economie verde bazându-se doar pe energia provenită din surse regenerabile, pentru că acest proces ar fi adus prejudicii enorme economiilor naționale prin creșterea costurilor de producție.

Cuvântul final îl va avea Consiliul UE (statele membre), dar e greu de crezut că decizia Comisiei Europene mai poate fi schimbată, dat fiind că ar fi nevoie de un număr mare de țări care să o blocheze.

Franţa, Finlanda, Cehia şi alte state membre din Europa Centrală şi de Est, inclusiv România, au susţinut în comun includerea energiei nucleare pe lista investiţiilor „verzi”.

În ultimii doi ani, în culisele diplomatice de la Bruxelles s-a dus o luptă dură între statele care resping nuclearul – precum Germania, și țările care depind de această formă de generare a energiei.

Recenta creştere explozivă a preţurilor la energie, în special la gaze naturale, a oferit un argument suplimentar în dezbaterea referitoare la cât de dependentă este Europa de importurile de energie din Rusia.

„Pentru a câştiga bătălia climatică, avem nevoie de energie nucleară. Pentru noi toţi, energia nucleară este un activ crucial şi fiabil pentru un viitor cu emisii reduse de carbon”, se arătă într-o declaraţie din octombrie 2021 care a fost semnată şi de reprezentanţii Poloniei, Ungariei, Slovaciei, Bulgariei, Croaţiei, României şi Sloveniei.

În schimb, guvernul german a criticat la începutul acestui an planurile Comisiei Europene de a include energia nucleară și gazele naturale în mult așteptatul său sistem de etichetare ecologică pentru investițiile în sectorul energetic. Ministrul Economiei și Protecției Climei, Robert Habeck, și ministrul Mediului, Steffi Lemke, ambii din Partidul Verzilor, au criticat aspru inițiativa Comisiei, iar Habeck – care este și vice-cancelar german – a spus că Berlinul nu poate sprijini schema propusă.

România are două proiecte majore legate de energia nucleară. Primul este retehnologizarea reactoarelor 1 și 2 de la Cernavodă și eventuala construcție a altor două reactoare, iar al doilea proiect este amplasarea unor reactoare mobile, cu tehnologie americană.

Comunicatul integral al Comisiei Europene:

Comisia Europeană a prezentat astăzi Actul delegat complementar privind taxonomia în domeniul climei, care vizează anumite activități din sectorul gazelor naturale și al energiei nucleare din perspectiva atenuării schimbărilor climatice și a adaptării la acestea. Colegiul comisarilor a ajuns la un acord politic cu privire la text, care va fi adoptat oficial de îndată ce vor fi disponibile traducerile sale în toate limbile UE.

Pentru ca UE să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050, este nevoie de investiții private masive. Scopul taxonomiei UE este de a ghida investițiile private către activitățile care sunt necesare pentru atingerea neutralității climatice. Clasificarea utilizată în cadrul taxonomiei nu stabilește dacă o anumită tehnologie va fi inclusă sau nu în mixul energetic al unui stat membru. Scopul său este de a accelera tranziția, valorificând toate soluțiile disponibile care ne pot ajuta să ne atingem obiectivele climatice. În lumina recomandărilor științifice și având în vedere progresele tehnologice înregistrate până în prezent, Comisia consideră că investițiilor private în activitățile din sectorul gazelor naturale și al energiei nucleare le revine un rol important în procesul de tranziție. Activitățile din sectorul gazelor naturale și al energiei nucleare care au fost selectate sunt coerente cu obiectivele urmărite de UE în domeniul climei și al mediului. Ele ne vor permite să accelerăm tranziția către un viitor neutru din punctul de vedere al impactului asupra climei, în care se vor utiliza în principal sursele regenerabile de energie și se va recurge tot mai puțin la cărbune, care este mai poluant.

În special, Actul delegat complementar privind taxonomia în domeniul climei adoptat astăzi:

– Include activități economice suplimentare din sectorul energetic în taxonomia UE. Textul stabilește, în temeiul articolului 10 alineatul (2) din Regulamentul privind taxonomia, condiții clare și stricte sub rezerva respectării cărora anumite activități din sectorul nuclear și al gazelor naturale pot fi incluse ca activități de tranziție alături de cele vizate deja de primul Act delegat privind atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, aplicabil de la 1 ianuarie 2022. Aceste condiții stricte sunt următoarele: atât în cazul sectorului gazelor naturale, cât și al energiei nucleare, activitățile trebuie să contribuie la tranziția către neutralitatea climatică; în cazul energiei nucleare, activitățile trebuie să îndeplinească o serie de cerințe în materie de securitate nucleară și de mediu; în ceea ce privește sectorul gazelor naturale, activitățile trebuie să contribuie la tranziția de la generarea energiei pe bază de cărbune către energia produsă din surse regenerabile. Condiții suplimentare mai specifice se aplică tuturor activităților de mai sus și sunt specificate în Actul delegat complementar adoptat astăzi.

– Introduce cerințe specifice pentru întreprinderi, de a furniza informații privind activitățile lor în sectorul gazelor naturale și al energiei nucleare. Din rațiuni de transparență, Comisia a modificat astăzi Actul delegat de completare a Regulamentului privind taxonomia în ceea ce privește obligațiile de furnizare de informații, astfel încât investitorii să poată identifica activitățile din sectorul gazelor naturale sau al energiei nucleare care pot reprezenta oportunități de investiții și să poată face, așadar, alegeri în cunoștință de cauză.

Textul actului delegat complementar se bazează pe consultările avute la nivel de experți cu Grupul de experți al statelor membre privind finanțarea durabilă și cu Platforma privind finanțarea durabilă. Comisia a ținut, de asemenea, seama de observațiile primite din partea Parlamentului European pe această temă. Comisia a analizat cu atenție contribuțiile primite de la aceste părți interesate și le-a avut în vedere la elaborarea textului prezentat astăzi. De exemplu, în urma observațiilor primite, au fost aduse ajustări punctuale criteriilor tehnice de examinare și cerințelor de furnizare de informații și de verificare pentru a le spori claritatea și ușurința de utilizare.

Declarațiile membrilor colegiului:

Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor, a declarat: Atingerea neutralității climatice este atât misiunea, cât și datoria noastră. Trebuie să acționăm neîntârziat dacă dorim să ne îndeplinim obiectivele pentru 2030 și 2050. Actul delegat adoptat astăzi urmărește să sprijine economia UE în procesul de tranziție energetică, o tranziție justă, care deschide calea către un sistem energetic verde, bazat pe surse regenerabile de energie. Actul delegat va accelera investițiile private de care avem nevoie, în special în acest deceniu. Prin noile norme adoptate astăzi, asigurăm, de asemenea, o mai mare transparență și consolidăm obligațiile în materie de furnizare de informații, astfel încât investitorii să poată lua decizii în cunoștință de cauză și să evite eventualele tentative de dezinformare ecologică.

Mairead McGuinness, comisarul pentru stabilitate financiară, servicii financiare și uniunea piețelor de capital, a declarat: UE s-a angajat să atingă neutralitatea climatică până în 2050 și trebuie să utilizăm toate instrumentele pe care le avem la dispoziție pentru a ne îndeplini acest obiectiv. Or, sporirea volumului investițiilor private în tranziție este esențială pentru atingerea obiectivelor noastre climatice. Am stabilit astăzi condiții stricte ce vor permite mobilizarea finanțării în sprijinul acestei tranziții, renunțând la sursele de energie mai dăunătoare mediului, cum ar fi cărbunele. Și sporim totodată transparența pieței, astfel încât investitorii să fie în măsură să identifice cu ușurință activitățile din sectorul gazelor și al energiei nucleare atunci când iau decizii în materie de investiții.

Etapele următoare

Odată ce va fi fost tradus în toate limbile oficiale ale UE, Actul delegat complementar va fi transmis în mod oficial colegiuitorilor spre examinare.

Așa cum s-a întâmplat și cu celelalte acte delegate adoptate în temeiul Regulamentului privind taxonomia, Parlamentul European și Consiliul (care au delegat Comisiei competența de a adopta acte delegate în temeiul Regulamentului privind taxonomia) vor avea la dispoziție patru luni pentru a analiza documentul și, dacă vor considera că este necesar, pentru a formula obiecții la acesta. Ambele instituții pot solicita prelungirea perioadei de examinare cu două luni. Consiliul va avea dreptul să formuleze obiecții cu majoritate calificată consolidată, ceea ce înseamnă că trebuie întrunit un procent de cel puțin 72 % din statele membre (și anume cel puțin 20 de state membre), reprezentând cel puțin 65 % din populația UE, pentru a putea formula obiecții la actul delegat. Parlamentul European poate formula obiecții cu condiția unui vot în acest sens, exprimat în sesiune plenară, al unei majorități a membrilor săi (adică cel puțin 353 de deputați).

Odată încheiată perioada de examinare și cu condiția ca niciunul dintre colegiuitori să nu fi formulat obiecții, Actul delegat complementar va intra în vigoare și se va aplica începând cu 1 ianuarie 2023.

sursa foto: Pexels/ Singkham

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.