Circulația feroviară pe linia București – Giurgiu ar urma să fie redeschisă în septembrie, după 18 ani de întrerupere, potrivit graficului de progres pe care l-a actualizat CFR Infrastructură. PORR a ajuns la un stadiu fizic de 64% în cadrul contractului semnat în 2020 cu o valoare de peste 100 de milioane de euro.
Constructorul lucrează pe traseul de 13 kilometri dintre Vidra (Ilfov) și Comana (Giurgiu), iar în cadrul proiectului va fi construit un viaduct de peste 1,1 kilometri la Grădiștea, peste Argeș. Lucrările efective au început în august 2021 și ar trebui să se termine cel mai târziu în septembrie, conform contractului. Totuși, unul dintre subcontractorii antreprenorului general a avut lucrări neconforme, după cum a relatat publicația ClubFeroviar (detalii aici), iar problema ar putea duce la câteva săptămâni de întârziere.
Cele mai noi imagini de pe șantier au fost publicate pe Canalul YouTube „CFR Infrastructură”:
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Linia București – Giurgiu, inaugurată în 1869, este prima linie de tren din România (acelor timpuri), dar este închisă din 2005 de la prăbușirea Podului peste Argeș de la Grădiștea. Din 2005 până în 2020, când a fost semnat contractul cu antreprenorul din Austria, Ministerul Transporturilor nu a făcut eforturi pentru a asigura legătura feroviară între Giurgiu și București pe linia directă, timp în care patronii firmelor de microbuze au făcut profituri uriașe.
Contractul pentru Modernizarea Liniei Bucureşti Nord – Jilava – Giurgiu Nord – Frontieră a fost semnat pe o valoare de 472 milioane lei (ulterior majorată) iar durata de execuţie este de 24 de luni. Pentru redeschiderea liniei sunt prevăzute doar lucrări de reparaţii, nu şi dublare sau electrificare, acestea fiind incluse în etapa II-a a proiectului. Cea mai dificilă lucrare de artă este noul pod peste Argeş, lungime totală de 1.131 metri, cu o deschidere centrală de 145 de metri, a doua după cea a Podului de la Cernavodă. „În zona râului Argeş, traversarea va fi asigurată printr-o suprastructură de cale simplă, tip grindă cu zăbrele, cu deschideri de 70m+145m+70m, cuvă de balast. Pe malul stâng al Argeşului (direcţia București) se vor executa viaducte de acces cu 8 deschideri de 30 m, iar pe malul drept (direcţia Giurgiu) se vor executa viaducte de acces cu 23 deschideri de 30 m şi 3 deschideri de 33 metri. Prezentul proiect este corelat cu proiectul IPTANA de amenajare a râurilor Argeş şi Dâmboviţa pentru navigaţie şi alte folosinţe”, arată memoriul pentru acordul de mediu din 2017 care lua în calcul redeschiderea discuţiei despre canalul Bucureşti – Dunăre.
Despre istoria de peste 150 de ani a primului drum de fier românesc, Economedia a scris aici.