Foto: Portul Constanța - imagine oficiala
Ministrul Transporturilor Cătălin Drulă a declarat, într-un interviu pentru Economedia, că este nevoie de restructurare la CFR Călători și CFR Marfă. Potrivit lui, CFR Marfă are multe contracte pe pierdere și o competiție foarte mare, dar și un număr mare de angajați, cu care „nu se va putea continua”.
CFR Marfă are în prezent un plan de restructurare și avem un management nou. „Am notificat și Comisia Europeană despre cum vrem să implementăm. Între timp lucrăm”, a spus Drulă.
„De un anumit nivel de restructurare” este nevoie și la CFR Călători, a spus el, menționând de asemenea că sunt planuri pentru a pune mai multe vagoane în circulație, de a aduce călători pe acest mod de transport.
Probleme sunt și la Portul Constanța, unde ministrul afirmă că are indicii că zona de dezvoltare de facilități s-a făcut direcționat. „Dacă știai pe cine trebuie, tu aveai acces, aveai dragaj la dana ta”. El a menționat că există probleme și în zona de pilotaj, dar și în zona tarifară. Potrivit lui, este vor de „planuri de dezvoltare care sunt direcționate către buzunarele private ale unor potentații, nu către generarea de beneficii pentru companie și pentru stat”.
În ceea ce privește Aeroportul București, Drulă a spus că problemele privind cartelizarea în stabilirea prețurilor de catering ar putea fi rezolvată prin concurență, adică licitații. Ministrul susține că a demarat un proiect cu Banca Mondială privind opțiunile de dezvoltare ale aeroportului și atragerea de investiții.
Interviul integral cu ministrul Transporturilor Cătălin Drulă:
Filmare și montaj: Ovidiu Micsik, George Călin / Inquam Photos
Companiile din subordine – CFR Călători și CFR Marfă – au ambele o situație financiară nu prea roz. Iar Comisia Europeană a zis că nu este legal acordat un ajutor de stat către CFR Marfă. Ce se întâmplă cu situația lor și dacă luați în calcul restructurări, disponibilizări, scenarii de lucru precum un holding care să înglobeze aceste companii.
Situația lor nu e chiar comparabilă. CFR Marfă are într-adevăr o situație extrem de dificilă, pentru că s-a dat un ajutor de stat în 2013, iar Comisia Europeană a considerat că e ilegal. Și a dispus recuperarea. Cei doi mari creditori sunt de fapt statul român, adică ANAF, și CFR SA, care tot o companie deținută de stat.
Avem un plan de restructurare, avem un management nou. Am un director general, un profesionist feroviar de care se foarte mândru cu ce face în fiecare zi. Am notificat și Comisia Europeană despre cum vrem să implementăm. Între timp lucrăm, pentru că nu aștept să se întâmple ceva cu planurile astea. Tu ai realitatea zilnică în care trebuie să plătești salarii, să iei contracte noi, să le eficientizezi pe cele vechi.
Din păcate are multe contracte în pierdere CFR Marfă. Mai ales pe zona de transport cărbune, e una dintre acele subvenții un pic mascate din statul român. Sunt lucruri bune care se întâmplă acolo. Da, probabil că nu va putea continua în aceeași structură de personal. E o piață foarte competitivă, sunt 8-10 operatori, CFR Marfă are 25% din piață acum și o competiție. Dacă la același volum de muncă un alt operator care are 25% din piață are 1.000 de angajați și tu ai 3.000, nu o să poți să faci față niciodată în economie. Or acolo se întâmplă lucruri cu un consiliul de administrație , am numit niște profesioniști acolo și cu acest nou director general. De ieri avem un nou director general și la CFR călători.
Și la CFR Călători sunt foarte multe de făcut pe partea de a pune mai multe vagoane în circulație, de a aduce călători pe acest mod de transport, de marketing modern, de digitalizare. Și la CFR Călători probabil că e nevoie de un anumit nivel de restructurare.
Ne puteți da niște cifre?
Nu, în nici un caz și nici nu am luat în discuție asta în vreun fel. Abordarea mea pentru toate companiile de stat este să găsesc oamenii potriviți. Ideea că face ministrul micromanagement și că știe ce se întâmplă cu fiecare tren nu funcționează. Eu cred foarte mult în atât de delegare. Am implicat zeci de oameni profesioniști în aceste companii de stat, în consiliul de administrație, în directorat, oameni apolitici sau dacă cumva au vreo legătură este doar coincidentală. Dar 90-95% sunt oameni care sunt din privat. O să vedem și rezultatele, nu peste noapte, dar altă soluție nu există. Asta este soluția bună. Am făcut-o și la aeroportul București, și la Tarom avem un consiliu de administrație profesonist.
La portul Constanța am făcut ieri o schimbare. Erau patru membri ai consiliului de administrație. Erau două rapoarte ale corpului de control din 2019 și 2020 în care era explicat cum numirile lor nu au respectat legea, aveau vicii procedurale și exista și o decizie a instanței care s-a pronunțat exact în același sens de a desființa hotărârea de numire. Am adus patru oameni profesioniști .
Dincolo de schimbarea celor patru oameni, ce trebuie schimbat la portul Constanța, care o companie strategică a țării, care este într-o competiție cu porturi din regiune, mai precis din Bulgaria. Ce ar trebui schimbat mai exact în modul de operare a portului Constanța?
Aici nu putem separa zona de care vorbeam la începutul interviului de interese nu foarte legitime. Această companie a fost de-a lungul timpului căpușată permanent. Trebuie să mergem către o zonă de profesionalizare, de interes comun, adică cum investim, cum dragăm, cum pregătim danele, în interesul de dezvoltare al companiei pe partea de venituri și pe partea de atragere de trafic. Voi avea o discuție în luna mai cu consiliul de administrație și cu directorul general și să vedem direcțiile de dezvoltare. Eu cred foarte mult în acest act de delegare a conducerii și nu în micromanagement. Deci odată ce am această discuție, putem discuta și despre viziune.
Dar aveți o analiză a ceea ce se întâmplă acum în portul Constanța? Ne puteți spune unul, două, trei lucruri care nu sunt ok și care ar trebui schimbate? Mă gândesc poate la tarife, poate la contracte care perdante pentru.
Este zona de dezvoltare de facilități unde indiciile pe care le am sunt că s-a făcut direcționat. Dacă știai pe cine trebuie, tu aveai acces, aveai dragaj la dana ta. în zona de pilotaj e un scandal destul de mare. Și zona tarifară și în general o dezvoltare și planuri de dezvoltare care sunt direcționate către buzunarele private ale unor potentați, nu către generarea de beneficii pentru companie și pentru stat.
Acum câteva săptămâni a existat o investigație a Consiliului Concurenței la Aeroportul București care a spus ceea ce vedeam cu toții, simțeam cu toții. Cine a trecut o dată prin Aeroportul București a sărăcit cu câteva zeci de lei pentru fiecare cafea sau apă pe care a vrut să o bea acolo. Ce soluție vedeți pentru această problemă?
Și acolo am făcut schimbări. În problema cateringului, văd soluția concurenței, adică a licitațiilor competitive, a deschiderii pieței. Mă bucur că Consiliul Concurenței a făcut această investigație și că a găsit un cartel.
La Aeroportul București cea mai importantă miză este dezvoltarea noilor facilități, acel terminal nou. El are o șansă să devină o placă turnantă, să avem zboruri dinspre Orientul Mijlociu și mai departe și cum îmbinăm toată zona de facilități să ajungi ușor pe autostradă, cu trenul, să poți duce fluxuri mari de pasageri. Acum, asta nu e o problemă deloc, avem cifre dezastroase din cauza pandemiei. în luna martie avem 20% din traficul 2019. Dar privind de astăzi este un pic greu să îți imaginezi acel aeroport plin, dar va fi curând. Și înainte de pandemia ajunsese la saturație, nu mai fac față facilitățile existente.
Avem un proiect semnat, demarat cu Banca Mondială, aprobat și prin memorandum în guvern, prin care experții Băncii se uită exact la opțiunile de dezvoltare. Cum s-ar putea dezvolta, ce investiții private, e o activitate profitabilă care peste aducă profit și pentru statul român și să fie o experiență bună a călătorilor. Am mari speranțe cu ce am început cu Banca Mondială. Sper să atragem și investiții private semnificative. Nu toate investițiile trebuie să fie publice.