Vinovații pentru aplicația informatică de vaccinare: o analiză a platformei în care se pot programa cetățenii (Op-ed)

Redacția ian. 17, 2021 0 comentarii
mihai-matei-arhiva-personala

Am utilizat și analizat în detaliu aplicația de programare pentru vaccinare. Am încercat  să fac mai jos un mic audit independent al acestei aplicații, ținând cont de contextul legislativ actual și să abordez toate nemulțumirile pe care le-am văzut vehiculate în spațiul public în ultima perioadă.

  1. Indisponibilitatea aplicației

Aplicația a fost indisponibilă pentru o scurtă perioadă, după ce a început programarea fazei doi. În aceeași zi aplicația de mesagerie Signal a fost indisponibilă. Serviciile Google au fost indisponibile în 2020. Facebook a fost de asemenea indisponibil în mai multe rânduri. Trebuie înțeles că toate aplicațiile au perioade de indisponibilitate din diverse motive și se întâmplă inclusiv la case mai mari care dispun de infinit mai multe resurse decât statul român. În cazul aplicației de vaccinare, cel mai probabil infrastructura de servere a fost depășită de numărul mare de utilizatori. Aplicația a fost repusă în picioare foarte rapid, ceea ce îmi arată că există o echipă în spate care s-a mobilizat rapid și a rezolvat problema.

Dacă România ar fi avut un Cloud Guvernamental care să ofere servicii de tip PaaS (Platform as a Service), poate aceste probleme de disponibilitate nu ar fi existat. Poate echipa de implementare ar fi avut la dispoziție tehnologiile necesare pentru a implementa o arhitectura mult mai scalabilă care ar fi rezistat unui număr mare de utilizatori.

  1. Experiența de utilizare pentru persoane fizice

Experiența de utilizare trebuie tratată diferit pentru persoane fizice și persoane juridice, pentru că sunt fluxuri diferite și cerințe diferite. Pentru persoane fizice am trecut personal prin experiența de utilizare: înregistrare, adăugare beneficiari și programare.

Am folosit un telefon Apple pentru înregistrare. După introducerea CNP-ului și validarea  telefonului, am încercat să adaug beneficiari, însă primeam o eroare (“persoana inexistenta” sau similar, dar mesajul nu era foarte explicit). După câteva încercări am realizat că trebuia sa îmi completez întâi profilul de utilizator (Nume, Prenume, CNP, CI, Județ etc) și abia ulterior puteam să adaug beneficiari. Am depășit aceste probleme și le-au depășit și alți cunoscuți care nu sunt tehnici, însă cu siguranță că un om mai puțin priceput și-ar fi prins urechile.

Experiența de înregistrare ar putea fi îmbunătățită ceea ce ar face aplicația mai accesibilă pentru oamenii mai puțin pricepuți în ale tehnologiei. Pe de altă parte trebuie ținut cont de faptul că aplicația este doar una dintre modalitățile de programare. Programările pot fi făcute și telefonic sau prin intermediul medicului de familie. De asemenea, chiar dacă aplicația ar fi fost perfectă, ar fi rămas oricum foarte mulți oameni pentru care ar fi fost inutilizabilă și inaccesibilă din lipsă de educație digitală.

Procedura de înregistrare pentru persoane fizice ar putea fi îmbunătățită cu un minim de efort. Sugestiile de îmbunătățire ar fi următoarele:

  • Reducerea numărului de pași și completarea profilului de utilizator ca parte a procedurii de înregistrare. Mai concret, formularul de înregistrare să conțină și informațiile necesare pentru completarea profilului, iar utilizatorul să fie ghidat prin proces.
  • Includerea de instrucțiuni de utilizare chiar in aplicație. Astfel la fiecare pas să fie descrise instrucțiunile (help contextual). Asta ar ajuta si oamenii mai puțin tehnici sa se descurce mai ușor.
  • Interfața pentru telefoanele mobile ar putea fi îmbunătățită (responsive).

Pentru adăugarea beneficiarilor am folosit tot telefonul și a mers foarte ușor. Nu știu ce s-ar putea îmbunătăți, în afară de o interfață mai bine adaptată pentru mobil. Poate ar fi util ca primul beneficiar să fie chiar utilizatorul care a creat contul. Acum trebuie să reintroduci datele personale pentru a fi și beneficiar, ceea ce este redundant.

Pentru programare am folosit calculatorul si Google Chrome. Programarea celor doi părinți a mers foarte rapid, doar din click-uri de mouse, fără sa fie nevoie să mai introduc vreo informație (toate informațiile au fost automat preluate de aplicație). Pentru programare experiența de utilizare a fost impecabilă.

Am înțeles că în cazul unor utilizatori, deși în lista de centre apăreau locuri disponibile, în calendarul detaliat nu apăreau locuri disponibile. Nu am avut această problemă, dar este posibil să fi fost cauzată tot de numărul mare și să țină de o concurență mare la nivelul bazei de date.

În privința procedurii de programare, singura sugestie ar fi introducerea posibilității de a programa mai mulți beneficiari în același timp. S-a întâmplat unor utilizatori să fie nevoiți să își programeze părinții în zile diferite și la centre diferite, pentru că se terminau locurile după ce făceau prima programare. Concret asta ar presupune sa poți selecta mai mulți beneficiarii din listă (cu o bifă) pe care să îi poți programa în același timp. Modificarea necesită totuși destul de mult efort și nu o consider prioritară, dar ar fi utilă pentru cei cu multe rude.

Trăgând linie, aș acorda nota 8 pentru ergonomie: 7 pentru ergonomia la înregistrare, 9-10 pentru evidența beneficiarilor și 10 pentru funcția de programare.

Dacă România ar fi avut un sistem de identitate electronică, toată această procedură de înregistrare nu ar fi fost necesară. Dacă România ar fi investit mai mult în educație la timpul potrivit, poate nu am fi avut atâția cetățeni marginalizați care nu pot să folosească o aplicație corect implementată, chiar dacă imperfectă. Dacă România ar începe să investească cu adevărat în educație, poate în douăzeci de ani nu am avea problemele pe care le avem acum. 

  1. Experiența de utilizare pentru medici și persoane juridice

Pentru medici și persoane juridice am citit manualul de utilizare pentru a înțelege cum este gândită platforma. În cazul medicilor funcționalitatea este foarte similară persoanelor fizice, cu excepția faptului medicul trebuie să bifeze opțiunea “Sunt medic”. Aplicația validează automat că medicul este înscris în Registrul Medicilor din România. În cazul medicilor, posibilitatea de a programa mai mulți pacienți în același timp ar putea simplifica munca acestora. Această funcție ar fi foarte utilă și pentru companiile cu foarte mulți angajați.

În cazul persoanelor juridice, procedura de înregistrare presupune și completarea datelor persoanei juridice și semnarea electronică a unei „declarații de reprezentant/împuternicit”. Însă pentru a putea semna electronic această declarație, utilizatorul are nevoie de un certificat calificat și de aici încep problemele.

Deși România are legislație privind semnătura electronică, aceste certificate electronice nu sunt foarte răspândite. Obținerea unui astfel de certificat presupune costuri, o procedură birocratică de obținere și cunoștințe tehnice de utilizare, respectiv un anumit nivel de alfabetizare digitală. Din această cauză aplicația de programare pentru persoane juridice va avea a avea o utilizare foarte limitată. E foarte puțin probabil ca administratorii firmelor mici să dețină un certificat calificat, însă aceasta nu este o problemă a aplicației în sine ci a legislației naționale privind semnătura electronică.

Dacă România ar avea o lege a semnăturii electronice care să permite modalități mai simple de semnare electronică, poate aplicația ar fi fost accesibilă mai multor persoane juridice. Dacă în România ar exista o carte electronică de identitate care să permită oricărui cetățean, chiar și celor mai puțini educați, să semneze orice document electronic într-un mod simplu, poate nu am căuta vinovații la STS. Dacă în România presa mai ales, dar și societatea nu s-ar repezi să judece doar efectele și s-ar uita mai în profunzime la cauze și dacă am deprinde obiceiul de a avea “puțintică răbdare”, poate că în timp am putea construi.

  1. Utilizarea platformei WordPress

Am văzut critici legate de utilizarea platformei WordPress pe care le consider complet nejustificate. În primul rând “Platforma” de vaccinare este compusă din două aplicații distincte. Un site de prezentare unde sunt oferite diferite informații de interes public (vaccinare-covid.gov.ro) și aplicația de programare care pare fi o aplicație dezvoltată de la zero (programare.vaccinare-covid.gov.ro).

Alegerea platformei WordPress pentru implementarea unui site de informare este o alegere corectă. WordPress permite crearea rapidă a unui site cu costuri minime. WordPress are o comunitate foarte puternică, există numeroase extensii și teme care pot fi cumpărate pentru a extinde funcționalitatea de bază a platformei. Alternativa ar fi fost un alt sistem de tip CMS (Content Management System), fie a unui sistem comercial care ar fi presupus o procedură de achiziție care ar fi întârziat implementarea, fie a unui alt sistem open-source.

  1. De ce a implementat STS platforma

O altă critică este legată de faptul că STS a implementat platforma. Realitatea în România este că atunci când cuțitul ajunge la os în vreo chestiune, intervine STS și implementează rapid o soluție, așa cum e și platforma de vaccinare. Asta pentru că STS este printre puținele instituții care are capacitatea de mobilizare rapidă și bravo lor. Problema nu e la STS și nu acolo trebuie să ne uităm.

Dacă legea achizițiilor publice ar fi fost mai simplă și ar fi permis achiziții mai rapide și mai eficiente, poate și alte instituții ar fi avut capacitatea de implementare a STS. Poate ar trebui să ne punem problema cum facem ca instituțiile din România să ajungă la nivelul de competență și mobilizare al echipelor de la STS. Ce trebuie să schimbăm în legislație și cum putem să ajutăm instituțiile să devină eficiente? Asta ar trebui să ne preocupe.

Verdict?

Nu este o aplicație perfectă și evident că poate fi îmbunătățită, însă este o aplicație corect proiectată și funcțională. E o aplicație de nota 8, iar dacă ținem cont de contextul în care a fost dezvoltată, probabil sub multă presiune și cu multe cerințe neclare, ar fi de nota 9. Aplicațiile de nota zece din catalogul meu sunt foarte puține și toate sunt jocuri video legendare.

Cine are răbdare să citească instrucțiunile de utilizare, înainte de a critica, va observa că sunt gândite fluxuri flexibile care țin cont de diversele nevoi ale actorilor implicați. Spre exemplu, persoanele juridice obțin un cod pe care angajații îl pot folosi pentru a-și face singuri programarea la vaccinare. Astfel, reprezentantul companiei poate atât să programeze angajații, dar poate să și delege această sarcină. Platforma este integrată și permite și medicilor să își programeze pacienții. Îmi imaginez că aceeași aplicație este folosită și de operatorii din call center. Foarte probabil și centrele de vaccinare au propria secțiune în aplicație în care își văd programările pe care le pot administra.

Nu cunosc toate detaliile tehnice ale acestei aplicații și toate observațiile mele se bazează pe ceea ce este public disponibil, însă îmi este clar că ceea ce vedem este doar o parte din funcționalitate, iar sistemul e mai complex decât ceea ce se vede. Sigur că sistemul poate fi îmbunătățit, orice poate îmbunătățit cu răbdare. Oricât aș fi de critic, nu aș putea găsi o problemă majoră acestei aplicații. Sunt foarte sceptic că o companie privată, inclusiv propria mea companie, ar fi putut face o aplicație mai bună în contextul dat.

Atunci cine e vinovat?

Lipsa de viziune și voință politică în privința digitalizării este cauza principală. Politicienii s-au urcat pe calul electoral al digitalizării, dar când vine vorba de acțiune concretă deleagă decizia aparatului birocratic, unde diversele inițiative se opresc pentru că “e prea complicat”, “nu se poate”, “proiectul nu va fi susținut” șamd. Din lipsă de viziune și voință politică nu avem un plan național de digitalizare sau dacă există, e doar un dosar plin de praf, îngropat prin vreun sertar. Voință și viziune înseamnă că președintele și primul ministru trebuie să spună răspicat “Alegem să trimitem un om pe lună, nu pentru că este ușor ci pentru că este greu”. În lipsa acestei viziuni, aparatul birocratic va găsi mii de impedimente pentru a nu trimite un om pe lună.

Lipsa unor sisteme informatice critice aliniate la o viziune națională. Un sistem național de identificare electronică, cărți electronice de identitate și o lege mai flexibilă a semnăturii electronice ar fi simplificat foarte mult implementarea aplicației de programare.

Sinistra lege a achizițiilor publice care face imposibilă orice implementare într-o perioadă justă de timp, iar de implementări în regim de urgență nici nu poate fi vorba. Orice achiziție publică presupune un proces birocratic incredibil de complicat și are nevoie de câteva luni bune, în cazul fericit, pentru a se concretiza cu un contract. În cazul nefericit achiziția poate dura și mai mult de un an. Această lege este unul din motivele principale pentru care nu avem reacții rapide de la instituțiile publice. Această lege este și motivul pentru care mulți furnizori, de software cel puțin, se feresc să lucreze cu statul și preferă să lucreze exclusiv în mediul privat.

Lipsa de încredere dintre instituțiile din România se transformă în jocuri de putere între diversele instituții care vor să dețină controlul asupra anumitor baze de date și blochează interoperabilitatea aplicațiilor. Această situație nu poate fi rezolvată decât cu voință politică la cel mai înalt nivel.

Instituțiile publice se confruntă cu lipsuri grave în ce privește resursele umane și tehnice care le limitează capacitatea de implementare și mobilizare. Majoritatea instituțiilor publice își țin serverele prin câte o cămară complet inadecvată pentru acest scop. Oamenii tehnici sunt prost plătiți față de mediu privat și nu au mai văzut un training tehnic de ani de zile.

Acestea sunt cauzele adevărate pentru care suntem unde suntem, iar dacă suntem nemulțumiți de platforma de vaccinare, atenția noastră trebuie să se îndrepte către cauzele de fond. Vinovații nu sunt în echipa de implementare sau la STS. Vinovații suntem noi toți, care preferăm superficialitatea opiniei zilnice unei analize profunde.

Ajung astfel la o problemă de fond a societății și mai ales a “bulei” din care fac parte, care a devenit de-a dreptul isterică în privința acestei aplicații. Am căpătat obiceiul foarte prost de a critica și judeca rapid orice problemă pe care o vedem în jur, fără a face efortul de a analiza și a înțelege cauzele mai profunde pentru care problema respectivă există. Acest comportament superficial ar putea fi acceptabil pentru cetățeanul de rând, nu este însă acceptabil pentru actorii sociali și mai ales pentru presă.

Ca societate poate ar trebui să începem să exersăm răbdarea, să găsim lucrurile bune acolo unde acestea există și să transformăm isteria și critica în sugestie constructivă și intervenție pe termen lung. Ar trebui să ne dăm unii altora șansa să reușim.

Mihai Matei este președinte ANIS – Asociația Patronală Industriei de Software și Servicii. Opiniile sale nu reprezintă poziția redacției

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *