Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a transmis că România a susținut ca reducerea consumului de electricitate în orele de vârf să fie voluntară, însă doar Bulgaria, Grecia, Croația și Ungaria au susținut propunerea țării noastre.
Vineri, Consiliul UE a convenit asupra unui obiectiv voluntar de reducere globală cu 10% a consumului brut de energie electrică și asupra unui obiectiv obligatoriu de reducere cu 5% a consumului de energie electrică la orele de vârf. Statele membre vor identifica cele 10% din orele de vârf între 1 decembrie 2022 și 31 martie 2023, în care vor reduce cererea. Statele membre vor fi libere să aleagă măsurile adecvate pentru reducerea consumului pentru ambele obiective în această perioadă.
„România a susținut în ambele situații ca reducerea să fie voluntară, dar din păcate, în cazul orelor de vârf, doar Bulgaria, Grecia, Croația, Ungaria au fost alături de noi. Pentru viitorul apropiat, România continuă să susțină obiectivul de decuplare a prețului energiei electrice de cel la gazului natural, solicitând propuneri concrete din partea Comisiei Europene pentru reformarea design-ului pieței de energie”, a transmis Virgil Popescu pe pagina sa de Facebook.
Ministrul a transmis că România a indicat sprijinul pentru securitatea în aprovizionare cu gaze și energie electrică a Republicii Moldova, menționând declarația comună adoptată la Odessa în luna septembrie 2022 între România, Republica Moldova și Ucraina pentru stimularea interconectărilor şi cooperării în domeniul energiei şi creşterea schimburilor bilaterale de energie electrică, în special în perspectiva asigurării siguranței în aprovizionare a Republicii Moldova în această iarnă.
„România și-a exprimat îngrijorarea alături de alte state membre față de scurgerile de gaze din gazoductele Nord Stream 1 si 2 din Marea Baltică și suportul pentru măsuri la nivel european de creștere a siguranței infrastructurii critice. De asemenea, a condamnat orice acțiuni deliberate de sabotare a rețelelor de aprovizionare la nivelul UE, cu impact asupra securității și rezilienței comunitare”, mai precizează Popescu.