Statele Unite au anunțat miercuri că renunță să impună sancțiuni împotriva principalei societăți care participă la construcția gazoductului Nord Stream 2 între Germania și Rusia, un proiect care a divizat Berlinul și Washingtonul, potrivit Le Figaro.
Într-o scrisoare adresată Congresului și obținută de AFP, șeful diplomației americane Antony Blinken a afirmat că a decis să sancționeze mai multe entități rusești implicate în proiect.
Societatea Nord Stream 2 AG, o filială a gigantului rus Gazprom care are sediul în Elveția, și PDG-ul său Matthias Warnig, care este de naționalitate germană, beneficiază însă de o excepție.
Aceste excepții sunt „în interesul național al Statelor Unite”, subliniază Blinken, în scrisoarea adresată Congresului, care a votat în 2019 o lege care obligă executivul să impună sancțiuni părților implicate în Nord Stream 2.
Impunerea de sancțiuni “ar fi afectat relațiile Statelor Unite cu Germania, Uniunea Europeană și alți aliați și parteneri europeni”, a adăugat el, în condițiile în care Berlinul insistă asupra faptului că acest proiect este “necesar” și “consideră sancțiunile americane o interferență în afacerile sale interne”.
Ucraina, pe care acest gazoduct o ocolește, și alte țări din Europa de Est “continuă să ceară cu insistență să se opună proiectului Nord Stream 2, dar nu sunt toate favorabile pentru sancțiuni împotriva unor entități sau persoane europene”, justifică el.
Senatorul republican Jim Risch a afirmat că decizia este un “cadou pentru Putin” care nu va face decât să “reducă marja de negociere a Statelor Unite la viitorul sumiit Biden-Putin”.
Influentul senator democrat Bob Menendez a cerut administrației să revină asupra acestor excepții pentru Nord Stream 2 AG.
Departamentul de Stat nu sancționează decât patru nave rusești care amplasează conducte și câteva alte entități care participă la lucrările pentru terminarea acestui gazoduct submarin cu o lungime de 1.200 kilometri și care este terminat în proporție de 95%.
Alături de Gazprom, cinci grupuri europene participă la acest proiect: francezii Engie, germanii Uniper și Wintershall, austriecii OMV și anglo-olandezii Shell.