Washingtonul se pregătește să taxeze super-bogații pentru a finanța programele sociale și de infrastructuri propuse de Joe Biden

Statele Unite pregătesc un impozit pentru super-bogați, care să contribuie la finanțarea planurilor de investiții ale lui Joe Biden, rod al dificilelor negocieri între diferitele aripi ale democraților, o inițiativă extrem de rară în țara cultului reușitei personale, scrie agenția AFP, citată de boursorama.com.

În fața opoziției unei părți a democraților față de creșterea impozitelor asupra multinaționalelor pentru a finanța programele de infrastructură și măsuri sociale, o idee a apărut pe agenda publică: impozitarea așa-numitelor câștiguri de capital “latente”, rspectiv sumele consistente care se află în portofoliile de acțiuni ale marilor averi americane.

În prezent, un mare acționar, precum Elon Musk, directorul Tesla sau Jeff Bezos, fondatorul Amazon, nu plătește impozit pentru aceste plus-valori latente pornind de la ideea că aceste câștiguri de capital nu există atât timp cât nu sunt încasate.

Analize Economedia

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Cum fac față firmele locale din IT, pe o piață lovită de turbulențe: Reduceri de personal, de program și de salarii, tăieri în sectorul de management. Oprean, CEO Arobs: „Nu suntem imuni la turbulențe”

Clasamentul provizoriu al producătorilor de echipamente auto din România: Bosch, Continental și Leoni, cei mai puternici jucători. Firmele de top se confruntă cu probleme, pe fondul turbulențelor din sectorul auto mondial

Nancy Pelosi este cea care a anunțat că această propunere se află pe masa negocierilor. “Vom avea probabil o taxă asupra bogaților”, a spus ea, la CNN.

Secretarul american al Trezoreriei Janet Yellen a recunoscut la aceeași televiziune că “aceasta ar permite ajungerea cu mai mare ușurință la câștigurile de capital, care reprezintă o parte extrem de importantă a veniturilor celor mai bogate persoane și care în prezent nu sunt impozitate”.

Propunerea vizează persoanele care dețin active de peste un miliard de dolari sau care obțin venituri de peste 100 de milioane de dolari în trei ani, respectiv mai puțin de 1.000 de contribuabili americani, potrivit Wall Street Journal. Alte ziare evocă circa 700 de miliardari.

“Un punct de cotitură”

Dacă această taxă ar fi adoptată, ar fi vorba de un punct de cotitură, spune Gabriel Zucman, professor la Universitatea Berkeley.

“Ar fi prima oară când ar exista un impozit asupra miliardarilor. Este impozitul cel mai progresist pe care ni l-am putea imagina”, a declarat el. Cu un potențial efect de contagiune în Europa, unde este la fel de ușor să “deții o avere mare dar puțin taxată, fie plătind puține dividende, fie realizând puține câștiguri de capital”, a adăugat el.

Potrivit lui Nancy Pelosi, această taxă ar putea genera cel puțin 200 de miliarde de dolari într-un deceniu, departe de cheltuielile de 3.000 – 3.200 miliarde de dolari pentru următorii 8 – 10 ani dorite de Joe Biden pentru a reforma America.

Cu toate acestea, ideea seduce în condițiile în care bogăția este puternic concentrată la vârful scării sociale.

Această taxă “ar ataca o enormă breșă în codul de taxe de care profită cei foarte bogați”, crede Steve Wamhoff, directorul Institutului de politică economică și fiscală.

Acesta subliniază că actualul cod “are sens” pentru clasele medii, cele care dispun, spre exemplu, de o proprietate închiriată a cărei valoare crește de-a lungul anilor. “Nimeni nu se așteaptă să plătești impozite pentru aprecierea acestui activ înainte de a-l vinde”, spune el. “Dar situația este foarte diferită pentru miliardari care pot alege să lase partea majoră a veniturilor lor sub formă de câștiguri de capital nerealizate pentru a nu plăti impozite.”

Senatorul Ron Wyden, de la comisia pentru finanțe a Senatului, care lucrează la mai multe versiuni ale proiectului de doi ani, ar urma să detalieze propunerea finală la începutul săptămânii, a precizat Pelosi.

În căutarea surselor de finanțare

Senatoarea Elizabeth Warren, care a propus anul trecut o versiune mai radicală de impozitare a acestor venituri, susține actuala idee.

Cu atât mai mult cu cât proiectul lui Ron Wyden ar viza nu doar acțiunile ci și alte active precum cele imobiliare.

Republicanii se opun de mult unei astfel de taxe, susținând că este dificil de aplicat și va crea birocrație suplimentară. Câștigurile de capital neîncasate fluctuează odată cu prețul acțiunilor, astfel încât apare întrebarea dacă Fiscul va trebui să ramburseze impozitele plătite atunci când cursul acțiunilor se prăbușește.

Democrații consideră însă că propunerea este acceptabilă având în vedere compromisul făcut de președintele Joe Biden, care a redus drastic valoarea plnurilor sale de investiții.

Rămâne acum ca administrația Biden să găsească și alte surse de finanțare pentru aceste planuri faraonice.

Planul “Build Back Better”, care propune măsuri sociale și climatice, este de ordinul a 2.000 de miliarde de dolari pe zece ani iar cel pentu modernizarea infrastructurilor se ridică la 1.200 de miliarde.