WindEurope: Uniunea Europeană și guvernele naționale trebuie să restabilească încrederea investitorilor în energia eoliană

În 2022, Europa a instalat o capacitate de 19 GW de energie eoliană, din care 16 GW în țările UE. Aceasta reprezintă cu 40% mai mult decât în 2021, dar încă mult mai puțin decât este necesar pentru a atinge obiectivele UE pentru 2030, potrivit Asociației pentru parcurile eoliene WindEurope.

Organizația a subliniat că UE și guvernele naționale trebuie să restabilească încrederea investitorilor și să sprijine lanțul de aprovizionare cu energie eoliană european pentru a permite creșterea, scrie Balkan Green Energy News.

Germania a construit cel mai mult în ultimul an, puțin peste 2,7 GW. Suedia și Finlanda au urmat Suedia și Finlanda, cu câte 2,4 GW fiecare, iar următoarea este Franța, cu 2 GW.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Nu mai puțin de 87% din noua capacitate este reprezentată de parcuri eoliene onshore, iar restul este offshore. Marea Britanie are cea mai mare capacitate instalată în parcuri eoliene offshore, 1,2 GW.

Anul trecut, energia eoliană a satisfăcut un nivel record de 17% din cererea din UE și Regatul Unit, ceea ce reprezintă o creștere de două puncte procentuale.

Danemarca are cea mai mare pondere a energiei eoliene în mixul său energetic, 55%, urmată de Irlanda, 34%. Aceasta reprezintă peste 20% din mixul energetic în Regatul Unit (28%), Germania și Portugalia (26%), precum și în Spania și Suedia (25%).

La ora actuală, în Europa există o capacitate eoliană de 255 GW, din care 225 GW în parcuri eoliene terestre, se arată în raport.

Capacitățile de energie eoliană din Balcani

În Balcani, Turcia are cea mai mare cantitate de energie eoliană, cu aproape 12 GW. Aceasta reprezintă 11% din mixul energetic.

Grecia are 4,68 GW, cu o pondere de 19% în mixul energetic. România are o capacitate de puțin peste 3 GW, în timp ce Croația are 1,1 GW și o pondere de 13% în mixul energetic.

Bulgaria are 707 MW instalați, în timp ce parcurile eoliene din Serbia au un total de 374 MW.

Cipru are până în prezent 158 MW de energie eoliană, iar Bosnia și Herțegovina are 135 MW. În Kosovo* există 137 MW, față de 118 MW în Muntenegru și 37 MW în Macedonia de Nord.

Slovenia are doar o singură turbină, de 3 MW, iar Albania nu are niciuna.

Potrivit raportului, Turcia a adăugat 867 MW în ultimul an, iar Grecia a conectat 230 MW la rețea. Nicio altă țară din regiune nu și-a mărit capacitatea în 2022.

Toate parcurile eoliene din regiune se află pe continent, în timp ce proiectele offshore se află într-o fază incipientă.

În Grecia, se așteaptă ca adaosurile de energie eoliană până în 2027 să provină exclusiv din energia eoliană terestră, totalizând 2 GW. Aceasta urmează să organizeze în acest an două licitații multitehnologice de 600 MW, inclusiv pentru energie eoliană, și două licitații de 100 MW pentru sisteme fotovoltaice și eoliene de mici dimensiuni. Pentru 2024 au fost anunțate licitații pentru cel puțin 500 MW în tehnologii eligibile, inclusiv energie eoliană.

Se așteaptă ca Turcia să instaleze 8,2 GW în perioada 2023-2027, din care toate pe uscat.

Instalări noi insuficiente pentru atingerea obiectivelor climatice

WindEurope se așteaptă ca până în 2027 să fie instalate capacități noi de 98 GW în UE și 129 GW în întreaga Europă. Asociația a declarat că aproximativ trei sferturi ar trebui să fie proiecte eoliene onshore.

Pentru a atinge obiectivele energetice și climatice pentru 2030, UE trebuie să construiască în medie 31 GW pe an.

Acest obiectiv ar putea fi atins dacă Europa continuă să simplifice normele și procedurile de autorizare, restabilește semnale clare pentru investitori și investește semnificativ în lanțul valoric al energiei eoliene: în fabrici, rețele, porturi, nave și lucrători calificați, a subliniat WindEurope.

Germania este în frunte, deoarece și-a dublat rata de acordare de noi autorizații pentru energia eoliană terestră față de acum trei ani, a declarat Giles Dickson, directorul general al WindEurope, adăugând că timpul mediu de acordare a autorizațiilor în această țară a scăzut la doi ani.

Ritmul lent de acordare a autorizațiilor rămâne principalul obstacol în calea expansiunii sectorului în Europa, a subliniat Dickson.

Inflația și intervențiile de pe piață subminează investițiile

Comisia Europeană intenționează să acopere 43% din consumul de electricitate din UE din energie eoliană până în 2030, dar noile investiții și comenzile de turbine eoliene sunt în declin, avertizează WindEurope.

Anul trecut, au fost anunțate doar 13 GW de noi investiții în parcuri eoliene, fără niciun proiect offshore. De asemenea, comenzile pentru turbine eoliene au scăzut cu 47%, la 11 GW.

Primul motiv este inflația ridicată a costurilor materiilor prime și a inputurilor, care a crescut prețul turbinelor cu 25% până la 40%, a adăugat WindEurope. Guvernele trebuie să indexeze complet prețurile și tarifele de licitație, a precizat asociația.

Motivul scăderii investițiilor, intervențiile pe piețele de electricitate care au subminat încrederea investitorilor

O altă cauză este “seria de intervenții nefolositoare” pe piețele de electricitate aduse de țări individuale, care au subminat serios încrederea investitorilor, susține asociația.

Analiștii din cadrul WindEurope consideră că viitoarea reformă de proiectare a pieței de energie electrică a UE trebuie să recâștige urgent încrederea. Este necesar să se clarifice faptul că măsurile de urgență sunt temporare și trebuie să fie aliniate între statele membre, au subliniat aceștia.

De asemenea, autorii arată că este necesară consolidarea lanțului de aprovizionare, deoarece Europa nu are suficiente fabrici pentru a construi toate turbinele necesare pe continent.