De câțiva ani se discută din ce în ce mai aprins în spațiul public despre implementarea unui nou model energetic pentru UE și implicit România. Dezbaterile au apărut din nevoia de a susține sistemul climatic pe care se bazează viața în general pe Terra și pentru a ne proteja securitatea economică asigurând-o pe aceea energetică. Practic sunt teme existențiale pentru Europa și România.
Clima ne interesează pentru că activitatea umană bazată pe arderea de combustibili fosili (în industrie, transport, sector rezidențial, producție electricitate) a plasat planeta pe o traiectorie accelerată de încălzire a temperaturilor globale, cu efecte deja observabile, unele inclusiv în România: fenomene meteo extreme frecvente (ex: canicule, furtuni, secete, grindine), creșterea nivelului mărilor, crize ale apei, deșertificări, dispariția de specii de plante și animale[1].
Combustibili fosili precum petrolul și gazele naturale au în plus dezavantajul că se găsesc în cantități reduse pe teritoriul UE (după cum vom evidenția mai jos, inclusiv în România, în ciuda percepției colective necorelate cu realitățile industriei extractive naționale). Astfel ele trebuie importate din țări de multe ori cu valori diferite de ale noastre și dispuse să exploateze dependența noastră energetică, recurgând la șantaj economic pentru a își impune agenda nedemocratică (ex.: Rusia). Cum energia reprezintă o componentă esențială în formarea prețului celor mai multe bunuri și servicii, volatilitatea cotațiilor la țiței și gaze ar face economia UE mai puțin competitivă, cu efect negativ asupra standardelor noastre de viață.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Prin urmare iată-ne discutând despre rețeta optimă de energie pentru România. Continuăm să ardem combustibili fosili sau trecem acum pe electricitate produsă din surse cu riscuri minime pentru climă (în principal din regenerabile)? Alegerile din prezent vor determina maniera în care ne vom organiza viața de zi cu zi într-un viitor nu foarte distant, dacă ne uităm la cum sunt doborâte recordurile de temperatură în ultima vreme.
O asemenea temă nu se tratează în alb și negru, de altfel abordarea preferată a detractorilor tranziției energetice. În schimb, răspunsul este nuanțat și se referă la asumarea unui parcurs în următorii 25-30 de ani, care să ne conducă la un model energetic bazat pe electricitate produsă din surse prietenoase cu mediul, timp în care renunțăm gradual la arderea de combustibili fosili.
În 10 puncte sintetice argumentăm de ce drumul către o electrificare bazată pe regenerabile reprezintă alegerea rațională care merită susținerea cetățenilor și a politicienilor:
- Electrificarea bazată pe regenerabile elimină costurile asociate cu schimbările climatice și calitatea aerului precară generate de arderea de combustibili fosili
Fenomenele meteo extreme au cauzat în UE pierderi de 650 mld. euro în intervalul 1980-2022, din care 110 mld. numai în 2021-22[2]. Frecvența acestor fenomene va crește pe fondul accelerării încălzirii globale și vor trebui făcute investiții pentru a ne proteja sau pentru a limita pagubele produse. Calitatea redusă a aerului din București, atribuită în mare măsura arderii de combustibili fosili, îl costă în medie pe fiecare cetățean al capitalei 3000 EUR (în termeni de morți premature, costuri cu îngrijiri medicale, zile pierdute de la lucru etc.), cea mai ridicată valoare dintre principalele orașe europene[3].
Acestea sunt costuri care în prezent nu se regăsesc aproape deloc în prețul final pe care îl plătim la pompă pentru motorină și benzină și nici în factura la gaze de acasă. Pentru a acoperi cheltuielile cu daunele menționate de mai sus, există planuri de reglementare pentru a le integra în prețul final plătit de consumator. În cazul electricității bazate pe regenerabile costurile cu gestiunea climei și a calității aerului nu vor exista deloc sau vor fi cel mult marginale.
- Electricitatea este cea mai eficientă formă de energie
Electricitatea poate fi convertită cu eficiență ridicată în alte forme de energie, cum ar fi mișcare, lumină sau căldură. De exemplu, motoarele electrice convertesc 85-95% din energie în lucru mecanic, față de motoarele cu combustie internă, care au o eficiență termică medie în jur de 30-40%. Totodată, LED-urile transformă electricitatea în lumină cu mult mai puțină pierdere de energie sub formă de căldură, comparativ cu becurile tradiționale, în timp ce o pompă de căldură produce de la 3 până la 5 ori mai multă energie decât consumă, față de o centrală pe gaz care are o eficiență termică de 90-95%.
Integrarea tehnologiilor digitale cu infrastructura energetică permite o gestionare și mai eficientă a consumului și a distribuției de electricitate. Rețelele inteligente pot optimiza utilizarea energiei regenerabile, gestionând cererea și oferta în timp real.
- Trecerea la electricitate reduce imediat costurile cu energia pentru cetățean
În cazul exploatării surselor de energie regenerabilă, nu există costuri asociate cu extracția, transportul și procesarea acestora, cum se întâmplă în cazul combustibililor fosili. De asemenea, echipamentele electrice au în general costuri mai scăzute de întreținere (datorită mecanicii mai simple) și operare (datorită eficienței menționate anterior) comparativ cu tehnologiile bazate pe combustibili fosili. Acestea rezultă într-o factură mai mică la energie, care începe din prima lună de utilizare a respectivului echipament.
- Regenerabilele pot asigura cel mai bine securitatea energetică a României și a Europei
Energia solară, eoliană, hidroelectrică și geotermală reduc dependența de importurile de combustibili fosili, care pot fi afectate de volatilitatea prețurilor și instabilitatea politică în regiunile exportatoare. În contextul în care producția de țiței a României se află în scădere continuă acoperind în prezent doar 30% din consumul național, iar cea de gaze naturale este așteptată să acopere puțin peste nevoile interne până în anul 2040, urmând ca apoi să ajungă la aceleași cote și tendințe ca ale țițeiului, regenerabilele reprezintă principala soluție domestică.
Diversificarea surselor de energie axată pe regenerabile va permite astfel României să minimizeze riscurile asociate cu perturbările de aprovizionare, precum crize ale prețurilor și întreruperea alimentării cu energie (a se vedea criza petrolului din anii ’70 sau cea recentă a gazelor naturale provocată de Rusia).
- Electricitatea din regenerabile este mai ieftină decât cea din combustibili fosili
Datorită progresului tehnologic din ultimii ani, în majoritatea cazurilor, costurile cu amenajarea și operarea de capacități de producție bazate pe fotovoltaice și eoliene sunt mai mici decât cele care utilizează combustibili fosili, inclusiv gaz natural[4]. În contextul în care România are unități foarte învechite de producție de energie electrică bazate în special pe cărbune, înlocuirea acestora cu regenerabile vine cu beneficii imediate în materie de costuri relativ reduse de investiție.
- Electrificarea și regenerabilele sunt un excelent angajator
Tranziția energetică bazată pe electrificare și regenerabile este adesea văzută ca un catalizator pentru crearea de locuri de muncă, având potențialul de a oferi mai multe oportunități de angajare comparativ cu un model energetic bazat pe combustibili fosili. Este suficient să ne uităm la actualele realități din piața muncii pentru a privi cu încredere estimările conform cărora tranziția va genera un câștig net de locuri de muncă, de aproximativ 5.7 milioane la nivel mondial luându-le deci în considerare și pe acelea care se vor pierde[5].
- O tranziție energetică bazată pe electrificare va integra România în lanțuri economice internaționale cu valoare adăugată înaltă
Electrificarea se bazează în mare măsură pe o infuzie masivă de tehnologie avansată, la nivelul infrastructurii fizice care o susține (rețele inteligente, stații de încărcare, baterii, panouri fotovoltaice, centrale eoliene, centre de date), în noi piețe de produse pe care le creează (mijloace de transport electrice, dispozitive IT și echipamente casnice precum pompele de căldură), dar și la nivel de cerințe de software (aplicații de monitorizare și modulare consum, sisteme de operare pentru autovehicule și mai ales inteligență artificială).
Mai ales în contextul unor sectoare naționale competitive precum IT-ul și cel industrial (unde se remarcă aceea auto și de componente conexe), România are toate premisele să devină o destinație și mai atractivă de investiții, care să genereze plusvaloare în economia națională și deci să asigure creșterea nivelului de trai pe termen lung.
- Electrificarea va crește calitatea produselor și calitatea vieții consumatorilor
Datorită faptului că tehnologiile electrice permit o integrare mai bună cu sistemele digitale și inteligente, consumatorii se pot aștepta la o creșterea confortului și comodității când vine vorba de utilizarea de bunuri și servicii de zi cu zi.
De exemplu, vehiculele electrice oferă o experiență de conducere mai lină și fără poluare fonică, fie că vorbim de mașini personale, fie de transport în comun. Totodată, mașinile electrice sunt adesea echipate cu cele mai recente tehnologii, care pot oferi servicii avansate începând de la conducere asistată până la a genera venituri utilizând bateria propriei mașini pentru servicii de echilibrare a rețelei electrice. Mai mult, echipamente de încălzire și răcire ale locuinței sau electrocasnicele pot fi controlate de la distanță și optimizate pentru eficiență energetică.
- Electrificarea contribuie la un sector rezidențial mai ferit de riscuri pentru sănătate
Dincolo de aspectele mediu înconjurător deja discutate, electrificarea promovează sănătatea și la interior, mai exact în sectorul rezidențial. Prin înlocuirea aparatelor pe bază de combustibili fosili (cum ar fi sobele pe gaz, încălzitoarele de apă sau sistemele de încălzire), dar și pe lemne cu alternative electrice elimină emisiile de monoxid de carbon, oxizi de azot și alte particule fine din interior. Acești poluanți sunt asociați cu diverse probleme de sănătate, inclusiv afecțiuni respiratorii și cardiace, care pot cauza chiar moartea în cazul scurgerilor de gaze masive. Înlocuirea acestor sisteme cu unele bazate pe electricitate, elimină complet aceste riscuri.
- Bunurile și serviciile din zona electrificării încep să fie preferate de consumatori
Tiparele de consum europene și din România indică o preferință în creștere a cetățenilor pentru produse din sfera electrificării. De exemplu, 11% din mașinile înmatriculate în România în 2023 au fost full-electrice, în creștere cu 32% față de anul precedent, în timp ce cota de piață a vehiculelor electrificate (deci inclusiv hybride) a ajuns la 24.4%, mai mult cu 11.5% decât aceea a motoarelor diesel[6]. În 2022 în UE s-au vândut 3 milioane de pompe de căldură chiar dacă centralele pe gaz domină în continuare vânzările de echipamente de încălzire rezidențială. S-a adoptat pe scară largă iluminatul LED, care este mult mai eficient energetic comparativ cu soluțiile tradiționale de iluminat, în timp ce scuterele, trotinetele și bicicletele electrice au devenit forme de transport urban absolut comune inclusiv în România. Aceste tipare de consum reflectă o preferință clară a europenilor și implicit a românilor pentru tehnologiile și produsele electrice, ca parte a unei mișcări mai largi spre un stil de viață mai sustenabil și mai puțin dependent de combustibili fosili.
[1] https://www.ipcc.ch/report/ar6/syr/downloads/report/IPCC_AR6_SYR_SPM.pdf
[2] https://www.eea.europa.eu/en/analysis/indicators/economic-losses-from-climate-related
[3] https://epha.org/how-much-is-air-pollution-costing-our-health/
[4] Fraunhofer-ISE_LCOE_Renewable_Energy_Technologies.pdf
[5] IEA. (2024). World Energy Employment 2023
[6] APIA (2024). Analiza detaliată a înmatriculărilor de autovehicule în luna Decembrie și pe întreg anul 2023. Comunicat de presă.
Op-ed semnat de George Agafiței, Director Afaceri Instituționale și Sustenabilitate al Grupului PPC România.
