Sursa foto:Pixabay
Prețul laptelui de consum ar urma să scadă pentru următoarele 6 luni în urma unui acord între procesatori și marile rețele comerciale, potrivit unor surse din industrie consultate de Economedia.
Astfel, după întâlnirea de ieri de la guvern, la care au participat reprezentanții procesatorilor, crescătorilor și ai marilor magazine s-a ajuns la un acord verbal potrivit căruia prețul laptelui de consum va scădea la raft după ce procesatorii și rețelele de magazine vor renunța, fiecare, la 10 la sută din adaosul lor comercial.
Potrivit acelorași surse, s-a convenit doar verbal ca după sărbătorile de Paști să se constituie la ministerul Agriculturii un grup de lucru care să stabilească în detaliu cum va fi aplicată această măsură, care ar avea rolul de stimulare a consumului.
În același timp, pentru a încuraja valorificarea laptelui și o alimentație sănătoasă, Guvernul va extinde și dezvolta „Programul pentru școli” și „Masa caldă în școli” începând cu viitorul an școlar. În acest sens, urmează să fie pregătite proiecte de acte normative pentru acordarea de produse lactate copiilor în fiecare zi în care frecventează cursuri școlare, și nu doar de trei ori pe săptămână ca până acum.
Alte surse din piață din rândul procesatorilor și-au exprimat neîncredere într-o asemenea măsură, în condițiile în care este vorba de o piață concurențială și nu e clar cum se poate face o intervenție la prețul de la raft.
Cum eșuează intervențiile guvernelor
Încercările guvernelor de a interveni în piață în ultimii ani au avut efecte negative. În toamna anului trecut, de exemplu, Guvernul de la București a decis plafonarea prețului lemnelor de foc la 400 de lei/mc. Decizia fost intens criticată de cei din industrie, de organizațiile de mediu și de marile magazine. În mai puțin de o lună de la adoptare, lemnul de foc dispăruse de pe piață în urma plafonării, iar premierul Nicolae Ciucă anunța că se va renunța la această măsură.
„La Ministerul Mediului s-a făcut o analiză cât costă un metru cub de lemne, la Romsilva şi preţul mediu pe care ni l-au comunicat în analiza făcută înainte de a lua decizia s-a menţionat 200 de lei pe mc, la lemn, şi am considerat că 400 de lei asigură oarecum celelalte costuri care intră în întreg procesul de asigurare a lemnelor de foc”, a spus şeful Executivului la începutului lui noiembrie 2022. Premierul a precizat că se vor lua măsuri de corectare. „Se dovedeşte că nu este tocmai conform cu realitatea, de aceea vom lua măsuri de corectare. Avem puterea să recunoaştem acolo unde greşim şi să luăm măsuri în consecinţă”, a spus premierul.
De altfel, o anchetă a WWF România arătase că transporturile ilegale de lemn deveniseră o normalitate la nici 20 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanței care plafonează prețul lemnului de foc la 400 lei/mc. Timp de 7 zile, cei la WWF România au monitorizat video toate transporturile de lemn care ieșeau din pădure în diferite locații din județele Brașov și Sibiu, iar concluzia lor este că peste 40% dintre transporturi sunt ilegale.
Budapesta a plafonat prețul carburanților, prețurile au explodat după eliminarea plafonului
Guvernul lui Viktor Orban a luat mai multe măsuri de plafonare. A fost vorba, printre altele, de combustibili, alimente de bază și dobânzile ipotecare. În cazul carburanților, decizia plafonării a fost luată în noiembrie 2021 și abandonată un an mai târziu, la începutul lui decembrie 2022, din cauza penuriei de carburanți de pe piață.
Iar după eliminarea plafonării, carburanții din Ungaria au ajuns să coste mai mult decât în țările vecine. În ianuarie, la o lună după renunțarea la prețul plafonat impuse guvern, în România, șoferii care treceau granița economiseau 100 forinți (1,24 lei) pe litru la benzină și 110 forinți (1,36 lei) pe litru la motorină. Iar diferențele de preț se mențin și în aprilie.
Doar un kilogram de cartofi și un litru de lapte pentru fiecare cumpărător și rafturi goale în supermarketurile din Ungaria
Tot în Ungaria, un plan conceput să îi protejeze pe consumatori de cea mai ridicată rată a inflaţiei din Uniunea Europeană a generat consecinţe nedorite, în condiţiile în care chiar înainte de sărbători retailerii un început să raţionalizeze produsele alimentare, o reminiscenţă a perioadei comuniste, transmitea Bloomberg în decembrie.
După ce guvernul condus de premierul Viktor Orban a decis să plafoneze preţurile la produsele alimentare de bază, retailerul Aldi a decis să introducă o limită de un kilogram de cartofi şi un litru de lapte pentru fiecare cumpărător, ca urmare a creşterii cererii.
Alte lanţuri de magazine precum Spar, Lidl şi Tesco au introdus restricţii similare.
Eforturile premierului Orban de a plafona preţurile la alimente făceau parte dintr-un program mai amplu destinat plafonării costurilor la gamă largă de produse de la carburanţi şi până la credite ipotecare, în ideea de a-i ajuta pe unguri să facă faţă cea mai gravă criză a costului vieţii din Europa. Însă, Banca Naţională a Ungariei (NBH) spunea că aceste măsuri au generat efecte adverse, creând rafturi goale şi majorări de preţuri în una din cele mai deschise economii ale lumii.
Inflația din Ungaria s-a menținut peste 25% în luna martie, prețurile de consum în medie cu 25,2% mai mari decât în anul precedent, potrivit datelor publicate miercuri de Oficiul Central de Statistică din Ungaria, scrie Telex. Premierul ungar Viktor Orbán a promis în repetate rânduri că va reduce inflația la o singură cifră până la sfârșitul anului, dar, după cum se poate observa, rata de creștere scade foarte încet. Inflația a fost de 25,7% în ianuarie și de 25,4% în februarie.