Sursa foto: Nord Stream 2 / Igor Kuznecov
În ciuda incertitudinilor privind resursele de gaze naturale în contextul războiului pornit de Rusia în Ucraina, statele membre ale Uniunii Europene au reușit să treacă de pragul de 90% grad de umplere până în noiembrie 2022, iar după trecerea sezonului rece nivelul rezervelor a rămas mult mai ridicat decât cel obișnuit în această perioadă, arată o analiză realizată de echipa de economiști a Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a UBB din Cluj, care derulează proiectul de cercetare Romanian Economic Monitor. În cadrul pregătirii pentru iarnă, cele mai mari cantități au fost stocate de Germania, Italia, Franța și Olanda, România fiind situată pe locul 14 în UE, cu 31,5 TWh. În România, capacitatea de stocare e mică față de consumul intern – adică e ușor să ajungem la grad mare de umplere – dar beneficiem de resurse interne, explică economiștii.
Cum s-a pregătit UE pentru provocările menținerii unor rezerve suficiente de gaze naturale în contextul războiului ruso-ucrainean?
Statele membre au reușit să treacă de pragul de 90% grad de umplere până în noiembrie 2022, iar după trecerea sezonului rece nivelul rezervelor a rămas mult mai ridicat decât cel obișnuit în această perioadă, arată analiza Romanian Economic Monitor. În cadrul pregătirii pentru iarnă cele mai mari cantități au fost stocate de Germania, Italia, Franța și Olanda, România fiind situată pe locul 14 în UE cu 31,5 TWh.
“România, ca și celelalte state membre, s-a descurcat foarte bine în asigurarea unui grad ridicat de umplere a capacității de stocare de gaze naturale, iar sezonul rece relativ blând a condus la faptul că o mare parte din aceste aceste rezerve continuă să fie disponibile și în luna mai 2023”, punctează Szász Levente, coordonatorul proiectului de cercetare economică și prodecan al FSEGA.
Mai precis, dacă în februarie 2022 România era la 28% grad de umplere a depozitelor, țara noastră a ajuns în noiembrie la un vârf maxim de 96%, iar în mai 2023 eram la 55%.
“Pe de altă parte însă, comparând capacitatea maximă de stocare cu consumul anual de gaze naturale, se poate observa că aceasta este cu mult sub nivelul dorit, ceea ce într-o situație de criză poate reprezenta un factor semnificativ de risc. În România, capacitatea de stocare e mică față de consumul intern, adică e ușor să ajungem la grad mare de umplere. În cazul României, însă, acest risc poate fi diminuat prin producția internă care poate acoperi consumul intern și suntem mai puțin dependenți de gazele de import față de celelate state membre ale UE”, menționează reprezentantul echipei de economiști.
Acesta subliniază, de asemenea, că în această perioadă s-a putut remarca o solidaritate importantă între țările membre UE, prin care țările fără capacitate de stocare sau capacitate insuficientă pot avea acces la rezervele țărilor UE cu o capacitate ridicată, în unele cazuri chiar și peste nivelul consumului anual intern.
Ce măsuri a adoptat UE după războiul din Ucraina
Agresiunea militară a Rusiei în Ucraina a dus la o creștere a prețurilor la energie și a avut un impact asupra aprovizionării cu energie în UE, se arată într-o informare a Comisiei Europene privind rezervele de gaze ale UE.
În contextul războiului din Ucraina, una dintre măsurile imediate convenite de țările UE pentru a face față crizei energetice a fost creșterea rezervelor de gaz pentru a asigura o aprovizionare suficientă pentru europeni. În acest scop, țările UE, în cadrul Consiliului, au adoptat un regulament în iunie 2022 pentru a se asigura că capacitățile de stocare din Uniune au fost umplute înainte de lunile mai reci și au putut fi împărțite în întreaga Uniune, într-un spirit de solidaritate.
Regulamentul prevedea că depozitele subterane de gaze de pe teritoriul statelor membre trebuiau să fie umplute la cel puțin 80% din capacitatea lor înainte de iarna 2022/2023 și la 90% înainte de perioadele de iarnă următoare.
“Regulamentul a fost pus în aplicare rapid. În septembrie 2022, UE avea instalațiile de stocare umplute deja în medie cu 80%. În octombrie 2022, nivelul de umplere a ajuns la 90%. În martie 2023, în urma sezonului rece, nivelul de umplere era de aproximativ 55%, ceea ce reprezintă mult mai mult decât în aceeași lună din 2022 (26%)”, arată o informare a CE.
Majoritatea statelor membre ale UE dispun de instalații de depozitare a gazelor pe teritoriul lor. Capacitățile de stocare din cinci țări (Germania, Italia, Franța, Țările de Jos și Austria) reprezintă două treimi din capacitatea totală a UE.
În conformitate cu regulamentul, țările care nu dispun de instalații de stocare ar trebui să stocheze 15% din consumul lor intern anual de gaze în stocuri situate în alte state membre, având astfel acces la rezervele de gaze stocate în alte state membre. Acest mecanism consolidează securitatea aprovizionării cu gaze a UE și asigură o sarcină financiară comună în ceea ce privește umplerea capacităților de stocare ale UE. Statele membre cu capacități de stocare mai reduse colaborează cu cele care dispun de instalații mai mari pentru a-și asigura rezervele.
Cum a pornit România în criza energetică
Menționăm, în acest context, că România pornea în criza energetică cu o poziție unică în Uniunea Europeană – țara noastră are o pondere relativ ridicată a gazelor naturale în mixul energetic, dar o dependență mai redusă de Rusia sau de alte țări, bazându-se în mare parte pe producția proprie, după cum arăta tabloul privind rolul și sursa gazelor naturale în UE înainte de sezonul din 2022, realizat tot de economiștii clujeni în toamna anului trecut. Detalii AICI.
Prețuri ridicate
Chiar dacă am trecut iarna cu rezerve de gaze, prețurile au fost împovărătoare, chiar și cu măsurile luate la nivel guvernamental privind sprijinirea populației la plata facturilor de energie. Astfel, scumpirile din lunile de după izbucnirea războiului s-au manifestat mai accentuat în două sectoare importante și vitale atât pentru industrie, cât și pentru populație în general: energia și sectorul alimentar, arată analiza care urmărește evoluția inflației de la începutul războiului, principalele creșteri de prețuri, dar și fluctuațiile de pe piața energetică. Chiar și cu schemele de ajutor din România, în categoria mărfurilor nealimentare inflația și-a pus amprenta în primul rând asupra produselor energetice: de la începutul războiului până la finalul anului 2022, prețul energiei electrice a crescut cu 53%, iar prețul gazelor naturale cu 42% – acestea fiind în același timp cele mai mari creșteri în categoria mărfurilor nealimentare.