Cât trebuie să lucreze românii pentru a-și permite meniul zilei în oraș? Analiză: Un IT-ist are nevoie de doar 36 de minute/ Un educator lucrează la fel de mult ca un șofer de taxi

Un IT-ist lucrează doar 36 de minute pentru a-și permite un meniu al zilei, în timp ce un om de serviciu sau un chelner lucrează de 3-4 ori mai mult, arată o analiză realizată de platforma de rezervări de restaurante Bookingham, care a calculat cât trebuie să lucreze românii de diverse profesii pentru un „meniu al zilei” în oraș în 2023. Un „pensionar special” își permite un meniu al zilei în 24 de minute, mai repede chiar și decât un IT-ist.

Câteva dintre rezultatele analizei:

• IT-iștii se numără printre românii care lucrează cel mai puțin pentru meniul zilei
• Un educator lucrează la fel de mult ca un șofer de taxi ca să-și permită un meniu al zilei
• Rezidenții lucrează dublu față de medicii specialiști pentru un meniu al zilei 
• Un chelner trebuie să lucreze de 2 ori mai mult decât un livrator pentru un meniul zilei
• Pensionarii speciali și pensionarii de rând, la poluri opuse

Analiza menționează că România e în top 5 țări din Europa unde se muncește cel mai mult, după Grecia, Serbia, Muntenegru și Turcia, citând date publicate de EuroNews. Datele arată că în 2022 românii au lucrat în medie 39,7 ore/săptămână, la polul opus fiind Danemarca și Germania, cu 34,6 ore lucrate săptămânal.

Analize Economedia

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

„În acest context, și mai ales având în vedere că inflația continuă să afecteze România și implicit prețurile și puterea de cumpărare, am vrut să aflăm cât trebuie să lucreze un român ca să-și permită un meniul zilei în oraș în 2023. Pentru asta, ne-am uitat la salariile medii lunare pentru 30 de profesii și am inclus și veniturile medii ale pensionarilor speciali și cele ale pensionarilor de rând. Conform datelor furnizate de INS, industriile în care se câștigă cel mai bine sunt IT-ul și finanțele și asigurările, pe când la polul opus se află HoReCa, fabricarea de mobilă și produse textile, și activitățile de poștă și curierat”, transmit reprezentanții platformei.

Pentru prețul meniului zilei, autorii analizei au făcut o medie pe cele mai mari 20 de orașe din România, după numărul de locuitori, și au ajuns la suma de 35 lei.

IT-iștii se numără printre românii care lucrează cel mai puțin pentru meniul zilei

La începutul anului, CodeCool afirma că IT-ul e unul dintre cele mai sigure domenii, chiar și în vremuri de criză. Datele lor arătau că România e pe primul loc în UE la deficitul de angajați pe această piață, fiind peste 15,400 de programatori lipsă.

Lucrurile au luat o turnură bruscă în momentul în care giganții din industria tech au început să concedieze în masă. Începând cu luna ianuarie, companiile globale Google, Microsoft, Twitter și Amazon au făcut disponibilizări, spulberând „Raiul IT-iștilor,” iar impactul s-a simțit și în România.

Deși acest sector pare că trece printr-o criză, IT-iștii se numără printre românii care își permit cel mai repede un meniul zilei în 2023. Un programator cu salariul mediu trebuie să lucreze puțin peste o jumătate de oră ca să câștige cei 35 lei pentru o masă la prânz în oraș, cu 6 minute mai mult decât ar trebui să lucreze un judecător sau un primar de comună.

Un educator lucrează la fel de mult ca un șofer de taxi ca să-și permită meniul zilei

În momentul de față, salariile cadrelor didactice din România variază între 1.900 și 4.500 lei, iar diferențele apar în funcție de profesie, experiență și expertiză, menționează analiza.

Asta înseamnă că un profesor ar trebui să lucreze aproape o oră și jumătate să își permită un meniul zilei – la fel de mult ca un fermier.

Profesorii universitari câștigă mai bine și și-ar permite un meniul zilei mai repede: într-o oră și un sfert. Tot atât ar trebui să lucreze și un arhitect, dar și un bucătar. Studiul arată însă că un educator ar trebui să lucreze cel mai mult dintre cadrele didactice: 2 ore. Asta îl pune în clasament sub un angajat în domeniul suport clienți sau un zidar, arată analiza.

De altfel, salariile mici i-au făcut pe angajații din învățământ să iasă în stradă în lunile mai-iunie.

Rezidenții lucrează dublu față de medicii specialiști ca să-și permită meniul zilei

Angajații din sistemul de învățământ nu sunt singurii nemulțumiți de salariile lor. Medicii și asistenții amenință cu grevă generală în luna iulie. Aceștia refuză să mai facă gărzi sau ture suplimentare până la îndeplinirea cerințelor comunicate de Federația Sanitas.

Analiza Bookingham arată că, în prezent, un medic specialist trebuie să lucreze aproximativ o jumătate de oră ca să-și permită un prânz în oraș, la fel ca un IT-ist. Un medic rezident trebuie să lucreze dublu.

Iar dacă rezidentul își permite într-o oră să mănânce 1 meniu al zilei, un judecător își permite, în același timp, 2 meniuri ale zilei.

Un chelner trebuie să lucreze de 2 ori mai mult decât un livrator pentru meniul zilei

Lucrurile sunt complicate și în domeniul HoReCa, unde există în continuare o criză de personal. Potrivit G4Media, cele mai căutate roluri în acest sector sunt cele de barista și ospătar. Însă angajările sunt cu atât mai greu de făcut în timpul sezonului estival. De altfel, potrivit statisticilor oficiale ale INS, domeniul HoReCa e constant la coada clasamentului în ceea ce privește veniturile medii.

Unul dintre posibilele motive este lipsa salariului motivant. Un chelner câștigă în medie 2.800 lei pe lună. Asta îl situează la coada clasamentului, fiind nevoit să lucreze 2 ore ca să-și permită un meniul zilei, adică de 4 ori mai mult decât un primar de comună sau un judecător.

Patiserii, cofetarii și măcelarii se situează în clasament mai bine decât chelnerii: trebuie să lucreze puțin peste o oră și jumătate ca să mănânce un prânz în oraș.

Livratorii câștigă mai bine decât chelnerii, dar și mai bine decât ofițerii de poliție sau angajații bancari. Și-ar putea lua un meniul zilei lucrând mai puțin de o oră și 20 de minute.

Dintre meseriile care se încadrează în sectorul HoReCa, bucătarii sunt cel mai sus în top. Trebuie să lucreze o oră și un sfert pentru un meniul zilei, la fel ca un arhitect sau un profesor.

Pensionarii speciali și pensionarii de rând, la poluri opuse

Unde s-ar încadra pensionarii în acest clasament, în funcție de veniturile lor lunare? Datele arată că pensionarii speciali ar fi în fruntea clasamentului, iar pensionarii de rând ar fi ultimii pe listă.

Potrivit datelor furnizate de Ministerul Muncii, venitul mediu net al unui pensionar special este de 14.500 lei. Asta înseamnă că, teoretic, își permite un meniu al zilei în 24 de minute, mai repede chiar și decât un IT-ist.

Pensionarii de rând, în schimb, au un venit mediu de doar 1.775 lei. Ei ar trebui „să lucreze” de 8 ori mai mult decât un pensionar special și de 5 ori mai mult decât un IT-ist pentru un meniu al zilei.

Cum a fost realizat studiul

Pentru această analiză, echipa Bookingham a selectat 32 de profesii, meserii și statuturi, și a extras media venitului net lunar pentru fiecare (sursa: Paylab). Prețul meniului zilei a fost calculat după date de pe Tazz, Glovo, site-urile restaurantelor și ofertele din social media. S-a făcut o medie a prețurilor pe cele mai mari 20 de orașe din România, după populație (conform Institutului Național de Statistică), și s-a ajuns la suma de 35 lei.