României a marcat în 2023, în ciuda dificultăților, un an de performanțe economice: economia românească a evitat o recesiune și a continuat să crească, inflația a scăzut la o singură cifră, am ajuns din urmă Portugalia și Ungaria la PIB-ul pe cap de locuitor, Hidroelectrica a fost cea mai mare listare din Europa, dar nu numai.
Cu ocazia Crăciunului, când cu toții suntem mai buni, Economedia face o trecere în revistă a celor mai bune momente din economia românească în 2023. Lista nu este exhaustivă.
De asemenea, vă rugăm pe dumneavoastră, cititorii Economedia, să ne spuneți părerea dumneavoastră: care au fost cele mai bune lucruri care s-au întâmplat în economia românească în 2023?
Economia a continuat să crească, sub prognoze, dar nu am intrat în recesiune
Economia românească a continuat să crească și în anul 2023, deși a frânat puternic, dar a evitat recesiunea temută la nivel global.
Comisia Europeană estimează că economia României a încetinit la 2,5% din Produsul Intern Brut (PIB) în 2023, în timp ce Banca Mondială estimează că creșterea va fi de 2,6%.
Banca Națională a României estimează că economia României va creşte, în termeni reali, cu sub 2% în 2023, sub prognoze.
Economiștii se așteaptă ca economia românească să aibă cea mai mare creștere reală din regiune în acest an. Erste estimează că economia României va crește cu 2,1% în acest an, sub potențial, și va reuși să evite recesiunea tehnică, față de o medie regională de 0,8%. Țări precum Polonia (0,3%), Cehia (0,2%) și Ungaria (1%) sunt așteptate să aibă rate de creștere foarte reduse în acest an, aproape de stagnare.
ING Bank vede creșterea PIB la 2,5% în acest an, cu mult peste media din regiune, unde Cehia ar urma să treacă printr-o contracție minoră (-0,2%), și Ungaria și Polonia ar urma să crească cu 1% sau mai puțin.
Ţinta asumată de Guvern pentru 2023, de 4,4% din Produsul Intern Brut.
România a ajuns din urmă Portugalia și Ungaria la PIB-ul pe cap de locuitor
România a ajuns anul trecut la același nivel cu Ungaria și Portugalia la PIB-ul pe cap de locuitor exprimat în paritatea puterii de cumpărare, arătau datele Eurostat publicate luna trecută. Productivitatea muncii a avut o creștere dinamică în ultimii ani, ceea ce oferă o bază solidă acestei dezvoltări, arată o analiză realizată de echipa de economiști a Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a UBB din Cluj, care derulează proiectul de cercetare Romanian Economic Monitor.
Conform celor mai recente date Eurostat, România a ajuns din urmă pe Portugalia și Ungaria în privința produsului intern brut (PIB) pe cap de locuitor exprimat în paritatea puterii de cumpărare (PPS), adică în termeni ce ține cont de diferențele dintre nivelul de preț al diferitelor țări, amintește Csíki Ottó, membru în cadrul echipei de cercetare Romanian Economic Monitor și doctorand. Acesta subliniază și felul în care România a urcat pe această “scară”. “În anii precedenți, România se afla sub aceste două țări în privința indicatorului menționat, în 2011 de exemplu Portugalia se afla la valoarea de 78%, Ungaria la 67%, pe când România la doar 55%. Cele mai recente date publicate arată astfel că în România PIB-ul pe cap de locuitor a avut o creștere mult mai dinamică față de aceste țări. Același lucru se poate constata dacă România este comparată cu alte țări membre ale UE din regiunea est-europeană, precum Bulgaria, Poloni, Slovacia sau Cehia”, completează Csíki Ottó.
Inflația a scăzut la o singură cifră
Pentru prima dată de la primele luni ale anului 2022, respectiv după recordul istoric de 16,4%, rata anuală a inflației din România a revenit în luna iulie din nou sub pragul de 10%. Mai precis, rata anuală a inflaţiei în luna iulie 2023 comparativ cu luna iulie 2022 a fost 9,4%, conform datelor anunțate în august de Institutul Național de Statistică.
Cele mai recente date de la Statistică sunt pentru luna noiembrie și arată că rata anuală a inflaţiei a fost 6,7%, comparativ cu luna noiembrie 2022.
Cu toate acestea, România încă se numără printre ţările UE cu cea mai ridicată rata anuală a inflaţiei, arată datele publicate de Eurostat. În noiembrie, rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană a scăzut până la 3,1%, de la un nivel de 3,6% luna precedentă. Ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei în noiembrie au fost Cehia (8%) Ungaria (7,7%), Slovacia şi România (ambele cu 6,9%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Belgia (cu o deflație anualizată de 0,8%), Danemarca (0,3%) şi Italia (0,6%).
Investiții la nivel record
Cheltuielile de investiții s-au ridicat în acest an la un nivel record. Execuția bugetară la zece luni arată că cheltuielile cu investițiile au fost de 87,14 miliarde lei, iar cheltuielile programate pentru întregul an se ridică la 112 miliarde lei.
Au existat două motive principale pentru investițiile mai mari. Pe de o parte, au crescut proiectele de investiții publice finanțate din fonduri europene precum Planul Național de Redresare și Reziliență. Pe de altă parte, în acest an s-a încheiat cadrul financiar multianual 2014-2020 și au trebuit închise numeroase proiecte.
Numeroase investiții mari anunțate
România a fost ca un magnet pentru atragerea de noi investiții în ultimii ani și datorită dezvoltării infrastructurii în județe cheie, despre care Economedia a scris aici.
În acest an au fost anunțate și demarate mai multe proiecte de investiții străine majore, în fabrici și capacități de producție.
Printre cele mai mari, dar și cele mai recente investiții anunțate se numără compania belgiană ABEE, care a spus că va investi 1,4 miliarde de euro în Zona Liberă Galați, unde va construi o fabrică de baterii pentru maşini electrice. Compania spune că investiția va genera în final circa 8.000 de locuri de muncă. Astfel, compania ABEE va dezvolta în România proiectul Romvolt, în speţă construirea unei fabrici de producţie de celule pentru bateriile proiectate pentru maşini electrice. Noua fabrică va fi construită în Zona Liberă Galaţi, pe o suprafaţă de circa 60 de hectare. Detalii despre stadiul investiției, AICI.
Nokian Tyres a inaugurat oficial la începutul lunii mai lucrările la fabrica de producție de anvelope din Oradea, investiție de 650 de milioane de euro. Producția va începe la finalul lui 2024, iar 90% din anvelope vor merge la export. Nokian Tyres a anunțat anul trecut, în noiembrie, că intră în România și va investi 650 de milioane de euro pentru a construi o nouă fabrică de anvelope pentru autoturisme, după ce s-a retras din Rusia, iar 100 de milioane de euro din investiție va reprezenta ajutor de stat. Un alt reprezentant al Nokian Tyres a declarat că primele anvelope vor fi produse la fabrica din România la sfârșitul anului 2024 și producția în masă va începe în 2025.
Topul celor mai mari investiții anunțate în România în ultimii doi ani
82 de kilometri de autostradă inaugurați în 2023, aproape 200 de kilometri semnați
De la începutul anului 2023 și până la Crăciun, CNAIR a deschis 72 de kilometri de Autostradă și Drum Expres, mai precis: 30 de kilometri pe Autostrada Transilvania A3, 10 kilometri pe Autostrada A0 București Nord și 32 de kilometri pe Dex12 Craiova – Pitești.
Alți 10 kilometri de autostradă vor fi deschiși între Crăciun și Revelion pe Autostrada A0 București Sud.
NOTĂ: Pe Autostrada A0 București Nord sunt 9 kilometri construiți, finalizați, pe Lotul 2 DN 1 – DN 2, dar care nu pot fi dați în trafic pentru că nu au conexiune.
Totodată, în 2023, CNAIR a semnat contracte de execuție pentru 183 de kilometri de Autostradă și Drum Expres cu o valoare de aproximativ 9 miliarde lei, mai precis: 18 kilometri pe Autostrada A0 București Nord, 26 kilometri pe Autostrada Transilvania, 91 kilometri pe Autostrada Moldovei A7 (4 loturi) și 30 de kilometri pe Autostrada Unirii A8 respectiv 18 kilometri pe Drumul Expres Craiova – Pitești Lot 1 relicitat, toate cu fonduri europene nerambursabile sau PNRR (împrumuturi).
În acest an a mai început construirea primului tunel de autostradă din România și s-a semnat primul contract de execuție pentru Autostrada Unirii A8. De asemenea, CNAIR are contracte semnate pe toate cele 7 loturi ale Autostrăzii Bucureștiului (cel mai important proiect rutier din România).
A fost inaugurat podul peste Dunăre de la Brăila, al treilea ca lungime din Europa
În 2023 s-a deschis Podul peste Dunăre de la Brăila, al treilea ca lungime din Europa.
Lucrările pentru podul cu o lungime de 2 kilometri au început efectiv în primăvara anului 2019. Investiția de peste 500 milioane euro a inclus și amenajarea a 23 kilometri de drum nou, dintre care 17 kilometri sunt pe teritoriul județului Tulcea. Deasupra Dunării este podul suspendat, în lungime 1,9 kilometri. Podul are trei deschideri: o deschidere principală (1.120 m) și două deschideri laterale de 489,6 m pe malul Brăila și de 364,6 m pe malul Tulcea. De o parte și de alta sunt prevăzute două viaducte de acces în lungime de câte 110 m fiecare. Drumul principal va avea două benzi pe sens și va lega județul Brăila de județul Tulcea, iar drumul de legătură spre Măcin va avea o bandă pe sens, în lungime de 4,3 km. În rest, vor fi realizate intersecții giratorii, 33 de poduri, podețe, pasaje și o stație de taxare.
Listarea Hidroelectrica, cea mai mare din Europa
Oferta publică inițială (IPO) a societății de stat Hidroelectrica pe Bursa de Valori București care a avut loc în luna iulie a acestui an, care a avut o valoare de de 1,9 miliarde de euro, a fost cea mai mare vânzare de acțiuni din istoria României, depășind de peste patru ori valoarea IPO-ului de pe locul doi al companiei Electrica din 2014, arată o analiză grafică a echipei de economiști a Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a UBB din Cluj, care derulează proiectul de cercetare Romanian Economic Monitor.
Evenimentul reprezintă în același timp cel mai mare IPO din Europa din anul 2023 şi una dintre cele mai mari din lume în acest an.
Listarea producătorului de energie verde a fost chiar mai mare decât cea a UiPath la New York, de 1,3 miliarde de dolari.
2023, an record pentru agricultura României
Cifra de afaceri a companiilor agricole a înregistrat a doua cea mai mare creștere nominală anuală din ultimii 10 ani, de peste 8 miliarde de lei, ajungând la maximul istoric de 68 miliarde de lei în 2022, fiind cu 48% peste cea din 2018, potrivit studiului anual KeysFin „Evoluția sectorului agricol din România”.
Pentru 2023, analiștii KeysFin estimează continuarea creșterii sectorului și depășirea nivelului record atins în 2022, până în apropiere de pragul de 80 de miliarde de lei, în baza persistenței presiunilor inflaționiste și a estimării de majorare a producției anuale de cereale cu 24%, fiind al treilea cel mai mare avans anual dintre statele membre prognozat de Direcția Generală pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din cadrul Comisiei Europene în acest an.
Pași înainte pentru Visa Waiver
România a făcut în acest an pași înainte pentru intrarea în programul Visa Waiver, astfel încât cetățenii români să nu mai aibă nevoie de viză atunci când călătoresc în Statele Unite ale Americii.
Premierul Marcel Ciolacu a afirmat, la începutul lunii deembrie, că estimează că România va intra anul viitor în programul Visa Waiver.
„Din ce-am convenit astăzi, cred că anul viitor se va face anunţul. Va fi un efort susţinut atât de către partea americană, cât şi de cetăţenii români şi de diaspora din Statele Unite ale Americii, deadline-ul fiind anul 2025, renunţarea la vize. Chiar a fost o discuţie aplicată”, a declarat premierul.
Pași înainte către Schengen, cu oprire în Air Schengen
Ministrul austriac de interne Gerhard Karner a anunțat la începutul lunii decembrie în premieră că Viena e dispusă să relaxeze veto-ul austriac la Schengen în cazul României și Bulgariei, astfel încât cele două țări să intre mai întâi cu aeroporturile. El a făcut declarațiile la televiziunea publică “Ö1” și a confirmat astfel informațiile apărute pe surse în week-end în presa austriacă.
Intrarea în Schengen într-o primă fază cu aeroporturile e un pas mic pentru români, dar o breșă semnificativă în veto-ul Austriei. Deblocarea parțială a situației a fost provocată de mai mulți factori: presiunea politică directă a României, lobby-ul făcut de partenerii din SUA și UE, dar și presiunea mediului de afaceri, au declarat pentru G4Media.ro surse diplomatice. (Detalii AICI)
- Ce înseamnă, în mod practic, intrarea în Schengen doar cu aeroporturile? E cea mai facilă parte a procesului de aderare la zona de liberă circulație pentru că aeroporturile au deja parte de un control complex. Dacă România intră în Schengen cu aeroporturile (așa-numitul Air Schengen), pasagerii români nu vor mai fi nevoiți să treacă prin controlul pașapoartelor pentru zborurile în interiorul UE. Dar vor trebui să se identifice la check-in, la fel ca toți ceilalți cetățeni din UE. Problema cea mai spinoasă e însă transportul rutier, unde se vor păstra controalele care duc la cozi interminabile.
„Suntem în cel mai bun moment al nostru de până acum”: România versus Ungaria și la ce indicatori au rămas maghiarii în urmă
“Suntem în cel mai bun moment al nostru de până acum”, spunea, recent, un om din economia reală, cu afacerea proprie de condus în România. “Sigur, puteam fi mult mai departe, cu politici bune, dar, față de cum am fost, stăm mult mai bine”. Vecinii de la Vest, în schimb, se plâng tot mai mult, în vreme ce circulă tot mai intens veștile legate de inflația record din Ungaria, de faptul că ungurii vin să facă aici cumpărături, să își facă plinul de combustibil sau chiar să își caute locuri de muncă, despre bani blocați de la Bruxelles din cauza problemelor de la Budapesta, toate aceste informații fiind “încununate” recent de vestea că România a ajuns anul trecut Ungaria la un indicator relevant în economie: PIB/ cap de locuitor, exprimat în paritatea puterii de cumpărare. Asta desigur în vreme ce încă mai spunem că, dacă vrem să călătorim spre Vest, e important să ieșim din țară, că de acolo au făcut ungurii autostrăzi și în localitățile de la graniță oamenii încă mai consideră o afacere bună să își ia case la prețuri rezonabile în Ungaria.