Foto: Dreamstime
Deficitul bugetar ar putea ajunge la finele anului la 6,6 – 6,8%, potrivit unor surse guvernamentale, mult peste ținta de 5% asumată de guvern. Noua cifră este mult mai apropiată de estimările făcute de Comisia Europeană care se așteaptă ca în 2024 deficitul României să fie peste 6,5% din PIB.
În același timp, Consiliul Fiscal consideră că acesta va fi în jur de 6,4% din PIB, dacă nu se va recurge din nou la o tăiere drastică a cheltuielilor de capital. În proiectul de buget, Guvernul a prognozat pentru acest an un deficit bugetar de 86,6 miliarde lei, respectiv de 5% din PIB, cu o creștere economică prognozată de 3,4%, cu 2,0% mai mare decât în 2023.
Aceleași surse mai arată că ministerul Transporturilor mai are nevoie de 1,6 miliarde de lei pentru proiecte.
De asememea, pentru acoperirea creșterii din luna iunie cu 7% a veniturilor din Educatie si Sanatate, se vor lua bani din fondurile alocate pentru lunile următoare. Iar sumele bugetate in avans vor fi acoperite la rectificarea bugetara, mai explicat sursele guvernamentale. În cazul în care nici rectificare bugetara nu este suficienta pentru acoperirea sumelor până la sfârșitul anului, atunci este luată in calcul și majorarea deficitului. În același timp, Guvernul și ministerul finanțelor încearcă sa negocieze cu Comisia o perioada de 7 ani in care România sa ajungă in ținta de maximum 3% din PIB.
Recent, România a început să negocieze un nou acord cu Comisia Europeană pentru ca încadrarea în ținta de deficit de 3% să trebuiască să fie atinsă abia peste trei ani, conform unor surse guvernamentale. Acum, ar dori să extindă termenul la 7 ani.
Amintim că, începând cu anul 2019 deficitul bugetar al României depășește constant limita de 3%, ceea ce înseamnă că țara se află sub procedură de deficit excesiv din partea Comisiei Europene, ceea ce poate avea consecințe negative privind accesarea fondurilor europene de către România, după cum spun economiștii. O analiză detaliată AICI
Execuția bugetului general consolidat în primele trei luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 35,88 miliarde de lei, respectiv 2,06% din PIB față de deficitul de 22,75 mld lei, respectiv 1,42% din PIB aferent celor trei luni ale anului 2023, arată datele publicate azi de Ministerul Finanțelor. Cheltuielile pentru investiții au crescut de 1,7 ori față de aceeași perioadă a anului precedent.
Anul trecut, România a înregistrat un deficit bugetar de 106,5 miliarde de lei în anul 2023, al treilea cel mai mare din Uniunea Europeană, de 6,6% din Produsul Intern Brut (PIB), arată datele publicate în urmă cu o săptămână de Biroul European de Statistică Eurostat. Deficite mai mari raportat la PIB au fost doar în Italia (-7,4%) și Ungaria (-6,7%).
Cheltuielile guvernamentale ale României au fost de 40,2% din PIB, în timp ce veniturile au fost de numai 33,6% din PIB.
Datoria guvernamentală a României a fost de 783,5 miliarde lei, respectiv de 48,8% din PIB.
Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene, furnizează date privind deficitul și datoria publică pentru anii 2020-2023, pe baza cifrelor raportate de statele membre ale UE în prima notificare din 2024, în vederea aplicării procedurii de deficit excesiv (PDE). Această notificare se bazează pe sistemul de conturi naționale SEC 2010.
În 2023, toate statele membre, cu excepția Ciprului și Danemarcei (ambele +3,1%), a Irlandei (+1,7%) și a Portugaliei (+1,2%), au raportat un deficit. Cele mai mari deficite au fost înregistrate în Italia (-7,4%), Ungaria (-6,7%) și România (-6,6%). Unsprezece state membre au înregistrat deficite mai mari de 3% din PIB.
Banii din PNRR, amânați după alegeri
Comisia Europeană va lua o decizie pe cererea de plată numărul trei din PNRR depusă de România abia în luna iunie, după alegerile europarlamentare, conform informațiilor obținute în exclusivitate de Economedia. Autoritățile române au cerut (și obținut) o nouă prelungire pentru evaluarea cererii, după ce Comisia ar fi cerut noi clarificări, conform unor surse guvernamentale. În aceste condiții, se reduc și șansele ca România să depună în acest an cererea de plată numărul patru, care conține alte reforme esențiale, strategice și delicate, respectiv noua lege a salarizării unitare și reforma fiscală.
România a depus cea de-a treia cerere de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență, în valoare de 2 miliarde de euro, în data de 18 decembrie 2023. Inițial, țara noastră a cerut o prelungire a perioadei de evaluare. Într-o vizită la București, în martie, reprezentanții Comisiei Europene au lansat un val de avertismente și critici pentru România, spunând că cererea de plată numărul 3 din PNRR este întârziată, iar multe investiții prevăzute în PNRR-ul României sunt întârziate, iar unele nu sunt nici măcar demarate.
În prezent, Comisia Europeană încă evaluează a treia cerere de plată, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei pentru Economedia.