Infrastructura de transport (rutier) din România este învechită, neadaptată la realități și cu sincope privind sistematizarea și elementele de siguranță, a transmis luni, 20 mai la Parlament, șefa Direcției Poliției Rutiere din România, chestor Mădălina Moșoiu. În 2023, în România au fost 1545 de persoane decedate în accidente de circulație, cu 17 % mai puțin față de anul de referință 2019, înainte de pandemie. Obiectivul asumat este de reduce numărul accidentelor mortale cu 50 % până în 2030 reprezentând aprox. 900 de decese, pentru ca în 2050 să nu mai existe accidente de circulație cu morți. Accidentele de circulație reprezintă o pierdere de 1,5 % din Produsul Intern Brut al României, costul economic al unei persoane decedate fiind de peste un milion de Euro, conform datelor oficiale ale UE.
,,Ce influențează cel mai mult siguranța rutieră din România, nu întâmplător o să încep cu infrastructura de transport care nu este adaptată realităților cotidiene. Infrastructura de transport din România este învechită și prezintă mari sincope în ceea ce privește unele elemente de sistematizare și de infrastructură sigură. Un alt element care este strâns legat de primul este creșterea parcului auto. Contribuie semnificativ la riscul auto, iar numai în ultimii ani, în ultimii 10 ani a crescut cu 28 %, în prezent, în România fiind în circulație 8,6 milioane de autovehicule. Raportat și la primul element trabuie analizat pentru siguranța rutieră. Crește și numărul conducătorilor auto, adică o infrastructură extrem de aglomerată în marile orașe și nu numai. Cel mai important aspect pentru siguranța rutieră îl reprezintă indisciplina în trafic. O să dau exemplu de ieri, de la Vaslui unde o depășire a unui motociclist a dus la moartea a trei persoane într-un singur accident rutier. Motocicliștii reprezintă o categorie vulnerabilă în trafic.”
În 2023 au fost 4525 accidente grave, 1545 persoane decedate și 3325 persoane rănite grav. Cauzele principale : cea mai des întâlnită abatere a șoferilor, depășirea vitezei legale sau neadaptată la condițiile de trafic. Din cauza vitezei au fost 733 de accidente grave cu 312 persoane decedate. O altă cauză, traversarea neregulamentară a pietonilor 545 accidente grave cu 173 persoane decedate.
În ceea ce privește echipamentele radar pentru monitorizarea vitezei, Chestorul Mădălina Moșoiu a spus că există finanțare prin PNRR pentru achiziția de radare (sistemul E Sigur), însă nu s-a ajuns la o concluzie privind modul cum va funcționa sistemul de supraveghere : ,,Se ocupă Ministerul Transporturilor. În acest moment sunt în analiză datele sistemului E Sigur. Pentru montare este o discuție diferită, ele (n.r radarele) sunt prin PNRR și nu este o problemă de achiziție, banii sunt prin PNRR, cum vor funcționa, acolo sunt discuții.”
În primăvara anului trecut, CNAIR a lansat o licitație pentru sisteme de monitorizare (inclusiv funcție radar) pe autostrăzile care pornesc din București, A 1, A 2 și A 3 și pe DN 1 București -Ploiești. CNSC a finalizat contestația Intetra și va publica luni sau marți decizia.