Viktor Orbán
Niciodată șeful unei companii străine prezent în Ungaria nu a vorbit atât de deschis. În martie, Hans K. Reisch, moștenitorul și proprietarul filialei austriece a lanțului de supermarketuri SPAR, a denunțat o adevărată „hărțuire” din partea autorităților maghiare la adresa filialei sale care operează peste 600 de magazine în această țară central-europeană.
Într-un interviu acordat revistei de profil Lebensmittel Zeitung, el declară că un prieten apropiat nenumit al prim-ministrului Viktor Orban ar încerca să „își însuşească compania”, potrivit Le Monde, preluată de Rador Radio România.
„Ni s-a spus într-un mod relativ îndrăzneț că dacă statul ar participa la compania noastră, lucrurile ar merge mai ușor”, insistă el în cotidianul austriac Die Presse, denunțând impozitul de 4,5% pe cifra de afaceri a marilor retaileri impus în 2022 de guvernul naționalist al premierului Orban în numele luptei împotriva superprofiturilor și care vizează în mod surprinzător doar lanțurile de supermarketuri non-maghiare. Sau multiplele măsuri administrative de control al prețurilor sau stocurilor, care fac filiala „neviabilă economic”, înregistrând pierderi de peste 46 de milioane de euro în 2023.
Aceste comentarii au declanșat, la rândul lor, atacuri puternice din partea guvernului maghiar. „SPAR preferă să răspândească neadevăruri decât să ia măsuri pentru a-și restabili competitivitatea”, a avertizat ministrul maghiar al economiei, Marton Nagy, în timp ce Viktor Orban a depus o plângere pentru defăimare împotriva reprezentanților presei maghiare care au îndrăznit să preia declarațiile lui Reisch. Acest act extrem de rar din partea premierului ungar nu i-a adus noroc până acum: au fost respinse aproape toate procedurile introduse.
Prudent, Reisch preferă acum să tacă, dar SPAR își continuă lupta în fața Comisiei Europene, cerându-i acesteia să deschidă o procedură de infringement. „Am investit timp de trei decenii în această țară și suntem forțați să mergem în pierdere”, se plânge un purtător de cuvânt al grupului, dând asigurări că compania sa „nu dorește să părăsească” o țară în care are în jur de 14.000 de angajați. Potrivit SPAR, tratamentul umilitor din partea autorităților a devenit și mai intens după observațiile lui Reisch. „Am fost din nou subiectul unor controale administrative premature chiar înainte de Paște, deși am fost nevoiți să plătim amenzi de milioane de euro în ultimii ani”.
Cazul lanțului de supermarketuri din Austria nu este izolat în Ungaria. De doi ani, nemulțumirile cresc în rândul germanilor și austriecilor, reprezentând primul și al doilea principal investitor străin în această țară de 10 milioane de locuitori, a cărei economie depinde în mare măsură de multinaționale.
„Există un sistem menit să favorizeze companiile apropiate puterii”, denunță Philipp Haussmann, vicepreședintele asociației germane a companiilor active în Europa de Est. Acest director al unei edituri de manuale cu sediul la Stuttgart nu-și ascunde amărăciunea în fața protecționismului regimului Orban.
De la venirea sa la putere, în 2010, Orban a spus clar că vrea să „maghiarizeze proprietatea companiilor”, multe dintre ele privatizate și vândute străinilor după căderea comunismului. Adesea cei care acaparează aceste bunuri sunt rudele lui Orban, dintre care mai multe au acumulat o avere pe cât de spectaculoasă, pe atât de dubioasă de-a lungul a paisprezece ani. „Este mereu același model: încep prin a îngreuna viața companiilor, apoi apare o ofertă de preluare”, explică Haussmann, enumerând o serie de sectoare vizate, precum „materialele de construcții, telecomunicațiile, comerțul, gestionarea deșeurilor, infrastructura sau asigurările”.
Companiile străine pot încerca să depună o plângere la autoritățile europene, dar adesea trebuie să aștepte ani de zile înainte de a obține o decizie. În 2023, săptămânalul Der Spiegel a raportat cazul celor două fabrici de ciment din Ungaria deținute de compania germană Heidelberg Materials. Vizată de o taxă excepțională de 90% pe superprofiturile sale, compania germană încă așteaptă o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene și este surprinsă că a primit o ofertă de cumpărare după această taxă specială de la cineva apropiat premierului Orban. În noiembrie 2023, ministrul construcțiilor și transporturilor, Janos Lazar, a sfătuit în mod deschis „companiile străine de ciment” să „vândă” filialele lor „antreprenorilor maghiari sau statului”. „Zilele în care maghiarii erau parteneri supuși și companiile germane și franceze invadau sectorul autohton al construcțiilor au trecut”, a adăugat ministrul.
Proprietar din 2005 al aeroportului din Budapesta, compania germană AviAlliance, care ani de zile a denunțat piedicile administrative ale autorităților față de toate proiectele sale de extindere, a ajuns să accepte să revândă această infrastructură guvernului ungar, la începutul lunii iunie. „Pur și simplu nu mai aveau dreptul să renoveze sau să extindă aeroportul”, denunță Haussmann această preluare, celebrată la momentul respectiv ca o victorie națională. „Aeroportul este din nou în mâinile maghiarilor”, a declarat ministrul economiei referitor la această tranzacție în valoare totală de 4,3 miliarde de euro, realizată în parteneriat cu grupul francez Vinci, care a cumpărat 20% din acțiuni și a devenit operatorul aeroportului. Misiunea companiei franceze este… extinderea aeroportului. Chestionați de Le Monde, nici Vinci, nici ministrul Nagy nu au dorit să vorbească.
Trebuie spus că nu toate companiile străine sunt afectate în același mod. Foarte prezentă în Ungaria prin Audi și BMW, industria auto germană este întotdeauna întâmpinată cu brațele deschise de cei de la putere și laudă ușurința contactelor cu miniștrii. „Există într-adevăr două lumi, industria auto rămâne foarte mulțumită”, recunoaște Haussmann. „Unele companii beneficiază în continuare de slaba protecție socială a lucrătorilor și de impozite scăzute”, adaugă europarlamentarul ecologist german Daniel Freund, cunoscător al derivelor democratice observate în Ungaria de Parlamentul de la Strasbourg. „Dar multe alte firme înțeleg că situația lor este fragilă atunci când nu există stat de drept”.
Al cincilea cel mai mare investitor din Ungaria, Franța, în schimb, este mai discretă și pare să favorizeze compromisuri cu cei de la putere, precum relațiile cordiale dintre Emmanuel Macron și Viktor Orban, în ciuda dezacordurilor lor politice. Auchan a anunțat astfel în octombrie 2023 că a vândut 47% din filiala sa din Ungaria unei companii deținute de un partener de afaceri al ginerelui lui Orban, care s-a îmbogățit prin fraudarea fondurilor europene. Este aceasta o coincidență? Distribuitorul francez refuză să comenteze taxele speciale.
Framatome, care l-a angajat pe fostul ambasador francez la Budapesta, se pregătește să fie asociată în extinderea centralei nucleare Paks, realizată sub conducerea Rosatom, luând locul grupului german Siemens, care a preferat să se retragă din acest proiect, deosebit de sensibil după invadarea Ucrainei.
„Până acum, membrii noștri nu au venit niciodată cu plângeri similare cu cele ale SPAR”, se apără președintele Camerei de Comerț Franco-Ungare, Laszlo Karolyi. În plus, șeful filialei maghiare a Legrand recunoaște că taxele excepționale decise de guvern „generează și dificultăți” pentru investitorii francezi, „în special în industria farmaceutică”. „Dar am deschis discuții cu guvernul pentru a obține cel puțin un termen limită”, explică el. Cu toate acestea, el recunoaște că atunci unul dintre apropiații lui Orban abordează un segment de piață, „acesta schimbă regulile jocului”. „Devine mult mai dificil să conduci o afacere și poți ajunge la concluzia că este mai bine să te retragi”, conchide Karolyi.
Sursa: LE MONDE / Rador Radio România / Traducerea: Ruxandra Lambru